Weekendul acesta se deschide la Cluj-Napoca Fundația Plan B, „un spațiu muzeal” și „o mică instituție. Relaxată, dar cu un program bine definit”. Noua instituție dă o nouă viață Casei Bogdánffy, a cărei restaurare și reamenajare a durat aproape un deceniu.
De ce își doresc tot mai mulți oameni să devină creatori de conținut? Cât de roz este bula influencerilor și cât de multe mai oferă, în 2026? Și, poate printre cele mai importante curiozități, am vrut să aflu dacă mai există vreo șansă să ne fie recunoscută munca fără să apelăm la social media.
Unele amintiri sunt atât de comune, încât nici nu mai știm când au devenit ale noastre. Mihaela Borza le reconstruiește în miniatură, pe suprafața unei unghii.
Un grup de artiști propun o nouă formă de grădinărit și întâlnire în spațiul ambiguu dintre Academia România, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului. Pe urmele fostului cartier Uranus, ne invită la o salată și la o reevaluare a relațiilor pe care le avem cu spațiul orașului.
La 30 de ani poți suporta o zi toridă: transpiri și mergi mai departe. La 70, însă, dacă ai probleme cardiace, locuiești singur, nu-ți permiți aer condiționat și stai la ultimul etaj, aceeași zi îți poate amenința sănătatea și chiar viața. Pe măsură ce România îmbătrânește, iar verile devin tot mai fierbinți, diferențele dintre cei ce se pot proteja și cei ce nu pot devin tot mai importante. Cum ne pregătim pentru ele?
Am fost la Foreign Humor Productions, studioul unde Matei, muzician, producător și fost chitarist COMA, transmite mai departe noilor generații tot ce a învățat în cariera sa muzicală. Am aflat de ce se apucă tinerii astăzi de muzică și cum mai e să fii artist la început de drum în zilele noastre.
Uneori, curajul e o jurnalistă de 22 de ani. Măriuța Nistor a pătruns în rețelele minciunii construite de Rusia în Republica Moldova, ca să scoată la lumină adevărul despre cei ce vor să-i conducă țara din umbră.
O expoziție a unor fotografi spanioli explorează trecutul de basm al sașilor și prezentul complicat al unei comunități care luptă să-și păstreze cultura vie.
„Condiția umană", printre ultimele cărți politice scrise de o generație excepțională.
Citește prefața unui volum care îți explică cum s-a schimbat concepția noastră despre rasă.
Azi începe la Cinema Muzeul Țăranului Român Bucharest Feminist Film Festival. Tema care străbate selecția de anul ăsta are de-a face cu comunitatea, cu multiplele ei forme, de la prietenia intimă, la societate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul lungmetraj regizat de Tudor Giurgiu, „3 zile în septembrie", orchestrează un mic tărăboi prin Eforie Sud, acolo unde o mireasă amenință că-și ia lumea în cap. Departe de a ne purta cine știe unde, alergătura filmului se epuizează repede într-un vid de idei.
Un interviu cu pianistul Cătălin Șerban despre Bucharest International Piano Festival, experiența recitalului solo și întâlnirea cu ceilalți prin muzica de cameră și trac.
Am vrut să aflu cum arată varianta de București a skaterilor, în condițiile în care orașul nu le lasă prea mult spațiu celor care nu se află la volanul unei mașini.
Citește o carte despre identitatea transilvăneană și istoria unei regiuni importante din România.
N-am avut niciodată atât de multe festivaluri, scene și concerte. Și, probabil, nici atât de mulți bani în muzica live. Atunci de ce muzica românească pare că se mișcă tot mai mult în cerc și sună tot mai previzibil?
Din pasiune pentru muzică și din dorința de a nu lăsa să se piardă momente unice din memoria sonoră a Timișoarei, Csaba Kalman înregistrează cu consecvență, din anii '90 și până azi, toate concertele locale la care are acces. Cu venituri și echipamente modeste, a construit o arhivă audio care, spune el, oferă „o radiografie concretă a ce s-a întâmplat în oraș în ultimii 30 de ani.”
Recomandat de Ioana Pelehatăi
Un pictor îmblânzește iedera neagră
Recomandat de Andra Matzal
Am fost la Foreign Humor Productions, studioul unde Matei, muzician, producător și fost chitarist COMA, transmite mai departe noilor generații tot ce a învățat în cariera sa muzicală. Am aflat de ce se apucă tinerii astăzi de muzică și cum mai e să fii artist la început de drum în zilele noastre.
De ce își doresc tot mai mulți oameni să devină creatori de conținut? Cât de roz este bula influencerilor și cât de multe mai oferă, în 2026? Și, poate printre cele mai importante curiozități, am vrut să aflu dacă mai există vreo șansă să ne fie recunoscută munca fără să apelăm la social media.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
Citește o carte despre identitatea transilvăneană și istoria unei regiuni importante din România.
Recomandat de 
