Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Șase persoane mi-au povestit cum au ghostuit pe cineva, ce i-a făcut să ia decizia asta și cum i-a afectat pe termen lung toată această retragere. Am dezlegat problema împreună cu o psihologă și o doctorandă în filosofie, ca să vedem cum ne putem reapropia unii de alții.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
Peste 3.000 de angajați ai muzeelor, bibliotecilor și caselor memoriale din țară au protestat pe 15 ianuarie cerând echitate salarială și mai mulți bani la Cultură.
Știm prea puține despre asiaticii care muncesc în România. În ultimele luni, am participat la petreceri underground și concerte organizate de srilankezi pentru afla mai mult din povestea lor în România.
După haosul alegerilor, mai avem loc de discuții pentru mediu în Parlament?
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
În timp ce România vota împotriva Europei, georgienii, care susțin aderarea la UE și NATO în proporție de aproximativ 80%, au ieșit în fața Parlamentului pentru a-și revendica viitorul, garantat de Constituție.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Am întrebat patru experți într-ale hranei și apei cum se uită la modul în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu vorbește public despre aceste teme importante, indiferent de care parte a ideologiei te-ai afla. Răspunsul lor, pe scurt: probleme reale, manipulate pentru câștig politic și presărate cu pseudoștiință.
Conținutul din social media este structurat de algoritmi de recomandare. Treptat, ajungem să vedem lumea prin ochii acestei tehnologii.
Sâmbătă, 30 noiembrie, s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice. Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis prin lege.
Ce promit partidele care participă la alegerile parlamentare din weekend pentru combaterea crizei acute de mediu care ne afectează?
Aproape de sfârșitul anului super electoral din toată lumea vor avea loc și alegerile prezidențiale din România. Până atunci, candidații se întrec în trenduri și meme pe TikTok. Ce spune asta despre ei și ce efect are prezența lor în social media asupra alegătorilor?
America pre-electorală văzută prin obiectivele a trei artiști români, care au străbătut Statele Unite de la Est la Vest timp de o lună.
Iată ce au făcut parlamentarii din mandatul 2020-2024 pentru a rezolva unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă România.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O meditație fotografică despre viață, moarte și estetica memoriei într-o suburbie a Chișinăului, în cel mai mare cimitir din Europa.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Azi au loc alegeri în Georgia. Aproape toată țara vrea în Uniunea Europeană. Dar din Rusia vine un partid cu o propunere greu de refuzat: dacă nu ne votați, vă invadăm.
În octombrie 2017 nășteam natural într-un spital de stat din București. Șapte ani mai târziu, la început de toamnă, alături de Laura Grunberg, Crina Radu și cu susținerea Asociației Moașelor Independente prezentam rezultatele primei cercetări din România pe tema violenței obstetrice. Nu știam până acum că și nevoile mele, cele de mamă, contează.
Cum modelează absența membrilor de familie imigranți viața de zi cu zi a celor rămași în țară? De câțiva ani, Larisa și Monica locuiesc doar cu bunica lor, pentru că părinții sunt la muncă în Spania, și se descurcă cum pot.
Am invitat o foarte tânără jurnalistă, în vârstă de doar 13 ani, să asiste la o discuție între adulți despre „de ce nu citesc copiii?” și să ne spună cu ce concluzii a plecat de acolo.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
