Trăim în numele a câtorva linii imaginate. Cele care ne separă. Granițele care ne transformă în popoare, limitele care ne definesc identitatea, marginile lumilor din mintea noastră care ne țin departe unii de alții. Contururi a ceea ce suntem și a ceea ce nu vrem să fim.
Să ne imaginăm o lume fără granițe, spun, uneori, mesagerii umanității, la capătul sau începutul unor capitole ciclice de istorie, obosiți de război, moarte inutilă și sânge. Au spus-o de curând, câțiva visători, la buza războiului din Ucraina. Au spus-o mereu artiștii, dar ei nu știu că mersul lumii are nevoie de ordine și bani.
Când începem să mergem pe firul acestui scenariu, pentru unii se cască prăpastia anarhiei, pentru alții începe libertatea totală. O lume fără granițe poate fi un hău în care ne vom pierde sau o ocazie să începem să ne înțelegem mai bine responsabilitatea pe care o avem unii față de alții.
Numărul 5 al revistei Scena 9 pornește de aici, din burta balenei. Și își caută drumul spre ieșire. Celelalte au vorbit despre curaj, supraviețuire, schimbare, viitor. Almanahurile noastre încep să pară capitole dintr-un roman SF.
Revista de anul acesta înseamnă 30 de explorări, puse în pagină de 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
Îți lăsăm aici o parte din subiectele pe care le vei găsi în cele peste 200 de pagini:
Biologul Alexandru Stermin a mers pe urmele lui Charles Darwin în insulele Galapagos, pentru a afla dacă este posibilă o lume fără frică.
Scriitoarea Lavinia Braniște ne prezintă toate spiritele care au însoţit‐o în adolescenţă, după ce şi‐a abandonat îngerul păzitor.
Împreună cu mai mulți artiști, Alexandra Bădicioiu-Matei sondează ce învaţă algoritmii de la oameni şi ce învaţă oamenii de la algoritmi, prin creaţiile inteligenţei artificiale.
Ionuț Sociu a dat o fugă până în Delta Dunării, ca să vadă cum arată Chilia Veche, o localitate de frontieră, prinsă între ape şi sirenele războiului.
După o viață pe drum, fotografa Ioana Cîrlig a găsit pe malul unui râu o grădină unde încearcă să stea locului. Un eseu despre dorința de a fi aproape de natură şi întrebările pe care le deschide luarea ei în stăpânire.
Ioana Pelehatăi stă de vorbă cu „acvila tricefală” a cinematografiei românești, regizorul Radu Muntean + scenariștii Alex Baciu și Răzvan Rădulescu, despre onestitate, muncă și prietenie.
Oana Filip se uită în propria farfurie și scrie despre tensiunile și dilemele morale pe care ni le provoacă mâncarea.
Prin peştera viselor uitate şi autogara de la Turda, ilustratoarea Sorina Vazelina împletește într-o bandă desenată expediția lui Emil Racoviță către Polul Sud și propria călătorie cu trenul.
Jurnalista Codruța Simina călătorește în trecut, alături de jurnalul ținut de tatăl ei în singura lui călătorie în afara țării.
Filosoful Constantin Vică reflectează asupra descompunerii limitelor dintre corpurile noastre muritoare şi computere, noile case al sufletului.
Gruia Bădescu, cercetător al geografiei umane, analizează ce formă pot lua frontierele şi cum afectează aceste forme viaţa dintre ele.
Nicoleta Moise discută despre războiul din Ucraina cu Asia Bazdyrieva – artistă, istoric de artă şi cercetătoare din Kyiv, care a ţinut un jurnal de război, în timp real, la începutul invaziei ruseşti.
Medievista Irina Dumitrescu brodează pe marginea Tapiseriei din Bayeux și scrie despre momentele în care depășim limite și ajungem, astfel, să ne schimbăm viața.
Prozatorul Andrei Dósa scrie despre noua realitate care se contura în Transilvania, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu avansul armatei sovietice.
Într-un interviu cu istoricul Alex Drace-Francis, jurnalistul Michael Bird descoperă de ce mămăliga este blestemul și mândria României.
