Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
La 87 de ani, Tanti Profira povestește despre cum se măritau fetele odată, despre rolul femeii și despre înțelepciunea babelor, despre cum „nu mai știm să vedem binele mic.”
Într-un stat care pare interesat doar de natalitate și familia tradițională, cine le ascultă și le ajută pe tinerele care nu au primit educație sexuală, pe cele care care vor să facă avort, dar nu își permit sau nu au unde, sau care au trecut prin situații de abuz? Printr-o linie telefonică de ajutor, moașa Irina Mateescu și echipa ei încearcă să fie răspunsul.
Nu aș fi crezut vreodată că voi avea curajul să vorbesc public despre cum am supraviețuit unei relații de abuz. Nu aș fi crezut niciodată că voi putea să fac artă din asta, să transform atâta suferință în vindecare. Dar câteodată, clișeele din filme funcționează. Te ridici, te scuturi și devii mai puternică decât ai crezut vreodată.
De un an, statul român poate monitoriza electronic ordinele de protecție pe care le primesc victimele violenței domestice pentru a se asigura că agresorii nu se apropie de ele. Din păcate, brățările electronice care pot salva viețile femeilor nu sunt aproape deloc folosite de autorități.
După zile în șir de proteste la Botoșani, câteva sute de oameni au ieșit în stradă și la București, ca să ceară o schimbare în sistemul medical după moartea Alexandrei Ivanov și ca să vorbească despre violența obstetrică.
Am deconstruit 7 mituri rasiste despre ce înseamnă să fii mamă romă în România.
Am petrecut o lună la sat, în județul Bistrița-Năsăud, de unde am revenit cu perspectivele unor femei din rural asupra căsătoriei și vieții de familie.
O psihologă din Slobozia face educație emoțională cu agresorii, în încercarea de a reduce violența domestică. Cum se traduce munca ei în viața unei familii zdruncinate de scandaluri?
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
În preajma sărbătorilor, când violența pătrunde mai mult ca oricând în casele noastre, am stat de vorbă cu Iolanda Beldianu, una dintre veteranele României în lupta cu violența domestică.
Am întrebat femei care se ocupă la firul ierbii de problemele familiilor din România cum li se pare înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate.
O scriitoare și mamă a doi copii își examinează relația cu oboseala cea de toate zilele, printre șosete, acte ale casei, prânzuri și drumuri la grădiniță. Oare creierul o să-și dea shutdown?
O asociație pentru drepturile femeilor și o mână de artiști folosesc cadourile primite de victime de la agresorii lor pentru a atrage atenția asupra fenomenului violenței domestice.
Citește câteva fragmente despre un alt fel de izolare din trecutul nostru recent, la care merită să reflectăm într-o perioadă cuprinsă de incertitudine.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Am fost la o nuntă de aur unde 64 de perechi au sărbătorit 50 de ani de căsătorie, ca să aflu cum reușesc doi oameni să rămână împreună pentru cea mai mare parte a vieții lor.
Poveștile crude și tandre ale lui Ocean Vuong despre un fiu și mama lui și supraviețuirea lor într-o Americă violentă se vor lipi de inima cititorului.
Cine își ia concediu de îngrijire a copilului? Cum se schimbă efectiv viața după apariția copilului?
Am încercat să conturăm un portret colectiv al mamelor-copii din România, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică
Am intrat în șapte case de Crăciun și Anul Nou, ca să aflăm dacă reproșurile, nostalgiile și tandrețurile puse pe masă sunt aceleași, de la București la Bacău la Brăila.
În primul rând, se pune întrebarea: câţi dintre dvs trăiți într-o astfel de familie, „naturală, firească, universală”?
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
