Arte vizuale / Ilustrație
„mood swings”. Un poem ilustrat
Andreea Chirică
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
O artistă profită de o rezidență în Întorsura Buzăului pentru a crea o hartă afectivă a apei și a poveștilor pe care aceasta le spune.
Am creat o bandă desenată documentară despre Mihail Sebastian, poate cel mai cunoscut scriitor evreu din interbelic, pentru că perioada fascistă din istoria României este, în același timp, și insuficient cunoscută, dar și aruncă o umbră care se întinde peste noi până-n ziua de azi.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
„În sculpturile mele caut noi forme, care să sugereze acest tip de nou «virus»”, spune artistul francez Theo Massoulier, a cărui expoziție a avut loc în luminosul spațiu al galeriei Gaep.
Sculpturile lui Cătălin Bădărău dau formă urmelor pe care i le-a lăsat adolescența petrecută ca muncitor ilegal și curiozității cu care caută legături între lumile văzute și cele nevăzute. Am căutat să le dezleg misterul, călăuzit de o mână uriaşă pe care Cătălin a instalat-o pe o întindere de apă din Bucureşti.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
Expoziția „Rituals, Keepers and Storms.” de la Timișoara readuce în prim plan lucrările Ioanei Nemeș, una dintre cele mai importante artiste din România ultimilor 30 de ani.
„Expoziția Popescu” adună lucrări istorice, criticate, contestate, puncte de reper care scriu istoria artei recente după 1989.
„Hidra”, statuia lui Costin Ioniță amplasată la Iași în „Luna sculptorilor români”, a stârnit fascinație și revoltă, exaltare sau ură viscerală. Care este istoricul acestei lucrări cu mare încărcătură politică și cum se explică reacțiile violente de care a avut parte la Iași?
Am stat de vorbă cu artiștii Șerban Savu și Ciprian Mureșan, care vor reprezenta anul ăsta România la Bienala Internaționale de Artă de la Veneția. Despre tema muncii în proiectul lor și în realitatea socială în care își practică profesia, și despre prietenia care i-a adus împreună în același atelier.
Artistele și artiștii de la Atelierele Malmaison protestează împotriva creșterii substanțiale a chiriilor și cer ajutor din partea statului pentru a nu pierde comunitatea pe care au construit-o, cu efort și multe resurse.
Sancțiunea CNCD pentru un artist, o curatoare și două instituții de cultură în urma expoziției „Nymphs & Zombies” de la Art Safari redeschide discuția libertății de expresie artistice.
Timp de o săptămână, 20 de apropiați ai artelor din toate colțurile lumii au explorat la Școala curatorială de toamnă întrebări despre ce mai înseamnă o expoziție, despre provocările curatoriatului contemporan și relațiile sale cu tehnologia.
Câteva unelte de orientare în arta pe care pictorul suprarealist a creat-o în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când nazismul l-a forțat să devină un fugar printr-o Europă-capcană. Le puteți lua cu voi la expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României până în aprilie 2024.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
(I) Remember Europe e o călătorie fotografică prin centrele Europei, un proiect despre graniță ca noțiune subiectivă și schimbătoare.
Am stat de vorbă cu fotografa Felicia Simion despre felurile în care arta ei a devenit o unealtă de cunoaștere a feminității, cu toate transformările ei: de la copilărie, la maternitate și legăturile dintre generații.
Am vizitat capitolul despre plante otrăvitoare din expoziția Ecologiile grijii și îngrijirii, la Galeria Mobius și Grădina Botanică, împreună cu fiica mea de șase ani și cu o prietenă fără întâlniri precedente cu arta contemporană.
Zece artiste și artiști tineri vorbesc despre miza lucrărilor pe care le vor expune la Diploma Show, dar și despre cele mai mari dificultăți pentru artiștii la început de drum în România lui 2023.
O expoziție de la FABER, un centru cultural independent din Timișoara, aduce laolaltă designeri și ingineri și îi provoacă să creeze artă pornind de la economia locului.
Roman Tolici, unul dintre cei mai relevanți pictori ai momentului, deschide azi o nouă expoziție, la Combinatul Fondului Plastic din București.
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
Emilia Șercan și Andrei Popoviciu vin din generații diferite ale presei, dar amândoi folosesc jurnalismul de investigație ca să scoată la lumină abuzuri și nedreptăți. I-am invitat la un dialog deschis despre munca lor: cum s-a schimbat de la redacțiile anilor ‘90, la prezentul freelance, de unde vin amenințările pentru jurnaliști, cum gestionează tensiunea ca să poată merge mai departe.
