Curatoarea Adriana Blidaru a adus arta contemporană în peisajul natural al salinei de la Târgu Ocna, mai departe de centrele în care aceasta e expusă de obicei și mai aproape de un public care nu a mai avut contact cu ea
Un interviu cu artistul Răzvan Anton despre expoziția „Fading Studies”, unde „colaborează” cu lumina soarelui în procesul de developare al imaginii.
Expoziția „Țara de foc” explorează istorii marginalizate, excluse din mediul academic și din discursurile oficiale, dar esențiale pentru cum ne înțelegem istoria și prezentul.
„The End of the World”, o instalație a artistului Alfredo Jaar aduce în lumina reflectoarelor o mână de resurse naturale care fac obiectul crizei ecologice și politice din zilele noastre.
Am fost la Balamuc, una dintre cele mai longevive și mai reprezentative comunități artistice din Timișoara ultimului deceniu, să stau de vorbă cu artiștii Ana Kun și Lucian Barbu. Despre cum se simte să faci artă într-un climat tensionat și nesigur, despre rezistența prin solidaritate și generozitate, despre ce înseamnă să lucrezi împreună.
Un fotograf român și o fotografă din Italia au explorat vizual sfârșitul lumii și groaza pe care acesta o aduce, sau nu. DOOM MOOD este expoziția în care munca celor doi se află în dialog.
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
O artistă profită de o rezidență în Întorsura Buzăului pentru a crea o hartă afectivă a apei și a poveștilor pe care aceasta le spune.
Am creat o bandă desenată documentară despre Mihail Sebastian, poate cel mai cunoscut scriitor evreu din interbelic, pentru că perioada fascistă din istoria României este, în același timp, și insuficient cunoscută, dar și aruncă o umbră care se întinde peste noi până-n ziua de azi.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
„În sculpturile mele caut noi forme, care să sugereze acest tip de nou «virus»”, spune artistul francez Theo Massoulier, a cărui expoziție a avut loc în luminosul spațiu al galeriei Gaep.
Sculpturile lui Cătălin Bădărău dau formă urmelor pe care i le-a lăsat adolescența petrecută ca muncitor ilegal și curiozității cu care caută legături între lumile văzute și cele nevăzute. Am căutat să le dezleg misterul, călăuzit de o mână uriaşă pe care Cătălin a instalat-o pe o întindere de apă din Bucureşti.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
Expoziția „Rituals, Keepers and Storms.” de la Timișoara readuce în prim plan lucrările Ioanei Nemeș, una dintre cele mai importante artiste din România ultimilor 30 de ani.
„Expoziția Popescu” adună lucrări istorice, criticate, contestate, puncte de reper care scriu istoria artei recente după 1989.
„Hidra”, statuia lui Costin Ioniță amplasată la Iași în „Luna sculptorilor români”, a stârnit fascinație și revoltă, exaltare sau ură viscerală. Care este istoricul acestei lucrări cu mare încărcătură politică și cum se explică reacțiile violente de care a avut parte la Iași?
Am stat de vorbă cu artiștii Șerban Savu și Ciprian Mureșan, care vor reprezenta anul ăsta România la Bienala Internaționale de Artă de la Veneția. Despre tema muncii în proiectul lor și în realitatea socială în care își practică profesia, și despre prietenia care i-a adus împreună în același atelier.
Artistele și artiștii de la Atelierele Malmaison protestează împotriva creșterii substanțiale a chiriilor și cer ajutor din partea statului pentru a nu pierde comunitatea pe care au construit-o, cu efort și multe resurse.
Sancțiunea CNCD pentru un artist, o curatoare și două instituții de cultură în urma expoziției „Nymphs & Zombies” de la Art Safari redeschide discuția libertății de expresie artistice.
Timp de o săptămână, 20 de apropiați ai artelor din toate colțurile lumii au explorat la Școala curatorială de toamnă întrebări despre ce mai înseamnă o expoziție, despre provocările curatoriatului contemporan și relațiile sale cu tehnologia.
Câteva unelte de orientare în arta pe care pictorul suprarealist a creat-o în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când nazismul l-a forțat să devină un fugar printr-o Europă-capcană. Le puteți lua cu voi la expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României până în aprilie 2024.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
(I) Remember Europe e o călătorie fotografică prin centrele Europei, un proiect despre graniță ca noțiune subiectivă și schimbătoare.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.
