Iată ce au făcut parlamentarii din mandatul 2020-2024 pentru a rezolva unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă România.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
În plină discuție publică despre hărțuirea sexuală în universitățile românești, cercetătoarea Daniela Cutaș scrie despre cum #metoo și o celebră controversă au schimbat regulile prin care universitățile suedeze evaluează etica în cercetare și încearcă să devină medii mai sigure.
Într-o localitate mică din Bistrița-Năsăud, o mână de studenți la Teatru și de antropologi au găsit o formulă câștigătoare pentru a folosi responsabil patrimoniul construit în perioada austro-ungară. Un castel devine centru comunitar și adună în jurul lui o lume pierdută. Sau una pe cale să renască.
Am vorbit cu participanți la protestele de solidaritate cu Palestina din București, criminaliști specializați în problematica drogurilor, psihiatri, activiști și am cerut informații de la Jandarmeria Română, pentru a vedea cum stabilește instituția dacă o manifestație prezintă sau nu un pericol.
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Se vorbește adesea despre deșertificarea din sudul Olteniei, însă o incursiune la Dăbuleni îți arată că zona se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
E adevărat că „tinerii din ziua de azi” nu mai citesc, așa cum susțin mulți din generațiile pentru care cartea era măsura supremă a cunoașterii? Sau e un mit perpetuat din prea puțină înțelegere a noilor obiceiuri și nevoi culturale ale tinerilor? Am invitat cinci oameni din domenii diferite să lămurim împreună aceste dileme.
Ce mai înseamnă 8 martie și pentru cine? Le-am pus această întrebare câtorva dintre adolescentele cu care lucrez în ultima vreme. Unele mi-au spus că pentru ele nu înseamnă nimic. Altele au scris cu forța, duioșia și vulnerabilitatea cu care doar niște tinere o pot face.
Al treilea episod al seriei despre schimbările de climă explorează viața în București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii.
Seria despre schimbările climei poposește la Vatra Dornei, un oraș al cărui turism de iarnă depinde de cât ninge și când
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
În jur de 100 de oameni s-au strâns la ArtHub Bucharest, ca să urmărească șapte scurtmetraje ce ilustrau diferite experiențe sau momente de istorie palestiniană, iar apoi să vorbească despre ce înseamnă identitatea aceasta azi, cum arată solidaritatea de la depărtare și care e rolul culturii.
O conversație cu Antoinette Vermilye, co-fondatoarea unei fundații pentru protecția oceanelor, despre de ce bioplasticul nu ne va salva, cât de mult chiar ajută mașinile electrice și de ce peștele din oceanu nu mai e ce era.
O conversație cu Rebecca Burgess, fosta directoarea a unei organizații pentru eradicarea foametei și una dintre vorbitorii invitați la Climate Change Summit, despre cum se îmbină criza climatică cu nevoia globală de hrană.
Ce instituție se ocupă de strategia României pentru un viitor mai prietenos cu oamenii și cu natura? Și ce face ca planurile să treacă de pe hârtie în realitate? Un material din arhiva Scena9.
O femeie pilot de raliuri, o altă femeie pilot de avion și un actor sunt ambasadori ai unei campanii Johnnie Walker care încurajează progresul femeilor.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Sute de oameni au ieșit în stradă la Botoșani, să ceară dreptate pentru Alexandra, tânăra care a murit la maternitatea din oraș, din nepăsarea medicilor.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
