O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
În jocurile video, corpul personajului principal este, de obicei, motiv de mândrie. Pe măsură ce progresăm în joc, corpul reflectă abilitățile pe care le dobândim. Recent, două jocuri au ales să reflecte alienarea contemporană față de propriul corp.
O analiză a „Hillbilly Elegy”, cartea care l-a făcut celebru pe vicepreședintele J.D. Vance.
Expoziția „Museum of Real Estate Development”, care a avut loc între 3 august și 31 octombrie 2024 la tranzit.ro/iași, a fost un spațiu de reflecție asupra impactului speculei imobiliare și financiare asupra comunităților.
„Pentru o nouă cultură critică românească” nu e nici radicală, nici militantă, dar nici perfectă.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
O sufragerie e o sufragerie e o sufragerie. Dar întotdeauna va fi mai mult de atât. Ne-o arată cea mai recentă expoziție de la Rezidența9, „Atâta s-a putut”. O expoziție despre greșeli, unde într-una dintre încăperi e amenajată o sufragerie.
Când vine vorba de conflicte între oameni și animale, soluțiile propuse sunt adesea brutale: animalele trebuie să dispară. Aceste decizii implică convingerea adâncă înrădăcinată că omul este, pur și simplu, mai important decât celelalte viețuitoare. Dar are sens să privim lucrurile așa?
O cercetătoare maghiară în istorie prezintă câteva strategii politice care pot fi adoptate de actorii progresiști împotriva mișcărilor anti-gen.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
Un arhitect și un filosof vorbesc despre rolul arhitecturii ca naratoare a civilizației și despre conservare ca instinct omenesc fundamental.
Un filosof german scrie despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin. Încearcă să-i lege doar biografic, ci și în filozofiile lor. Poate că e posibil, dar e de lămurit dacă volumul reușește s-o facă.
Am vorbit cu politologul Vicente Valentim despre normalizarea dreptei radicale și de ce e greu să revenim la situația anterioară odată ce părerile de extremă dreapta devin acceptate de societate.
În fiecare clipă, trebuie să ne amintim că persoanele de lângă noi sunt cele mai importante. De fapt, ele au posibilitatea și dorința de a ne schimba viețile, mult mai mult decât politicienii.
Duminica trecută, în seara primului tur al alegerilor prezidențiale, România s-a rupt în două. Cum facem să ne păstrăm cât mai zdraveni la cap, în aceste condiții?
Teoria intervenției ostile și cea a cetățenilor amăgiți pe TikTok evită o discuție despre extremismul din România, infantilizând societatea și externalizând problema.
Lumea lui Călin Georgescu, bănuind că cele două cărți despre care o să vă zic chiar o exprimă, este o stranie combinație de misticism, anti-neoliberalism, ecologism creștin, naționalism legionar și conspiraționism antiștiințific.
Este etică perforarea lobilor urechilor copiilor? O discuție despre standarde de frumusețe, discriminare de gen și tradiție.
Am stat de vorbă cu cercetătorul Mircea Păduraru despre volumul „Fondul interzis”, în care explorează un subiect adesea evitat: exprimarea licențioasă în cultura populară.
Citită astăzi, „Pentru a deșcolariza societatea“ de Ivan Illich, pare căzută de pe altă planetă, dar radicalismul ei spune ceva despre curajul unor vremuri în care încă mai părea plauzibil că poți câștiga clasica luptă „împotriva sistemului”.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Șase dintre tinerii noștri colaboratori reflectează asupra vizitei lor la Memorialul Închisoarea Pitești și Muzeul Comunismului pentru Copii, unde au fost împreună cu scriitoarea Iulia Iordan.
