La 25 de ani de la lansare, Wikipedia rămâne „ultimul loc bun de pe internet.” Enciclopedia colaborativă păstrează o fărâmă de speranță despre cum ar putea să arate spațiul digital.
Învață. Ia-ți o diplomă. Muncește. Ai răbdare. În cele din urmă, o să-ți permiți o viață decentă. Cu promisiunea asta cresc milioane de tineri din întreaga lume. Dar dacă urmezi toate instrucțiunile, numai ca să descoperi, la un moment dat, că promisiunea era o minciună?
Unul dintre cei mai celebri idoli K-pop din lume dansează pe o scenă din Costinești, în fața unor spectatori români care-i știu fiecare mișcare. Nu-i o fantasmă, doar capătul vizibil al unui fenomen care s-a infiltrat deja în playlist-urile, FYP-urile, cosmeticele, mâncarea și vacanțele românilor.
„Vecina” le-a adus cele mai mari încasări, dar și cele mai serioase critici de până acum. Mircea Bravo și Cristi Ilișuan recunosc că au forțat nota artistic, însă nu regretă apariția personajului Haurențiu, interpretat în blackface. Am vorbit despre succes, bani, morală și cât de departe poate merge o glumă.
Deși femeile reprezintă mai bine din jumătate din populația României, din spațiul public lipsesc informațiile temeinice despre menopauză. Nu e însă doar o omisiune locală. „Menopauza este unul dintre secretele cele mai bine păzite din societatea noastră,” spune cercetătoarea Lisa Mosconi.
Milioanele de români plecați din țară au devenit o forță politică pe care partidele încearcă s-o câștige. Povestea Adinei, plecată în Germania la 17 ani și ajunsă, trei decenii mai târziu, membră AUR, arată cum, după experiențe de migrație, discriminare și abandon, și-a regăsit speranța într-un partid de dreapta radicală.
Sărăcia se naște din lipsa banilor, iar apoi se hrănește cu rușinea de a nu avea, teama de a fi judecat și efortul continuu de a ascunde de unde vii. Am vorbit cu jurnalista Miriam Davoudvandi, născută la București și crescută în Germania, despre prima ei carte, devenită bestseller, în care explorează toate aceste subiecte prin propria ei poveste.
În volumul său recent, „Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport”, Iulia Popovici încearcă să înțeleagă de ce au colaborat cu Securitatea artiști din lumea teatrului și cum pot fi citite astăzi alegerile lor. Am vorbit despre munca ei cu arhivele, despre informatori și nume de cod, despre Teatrul Național din București, defectări și turnee în străinătate, despre fascinația secretului, dar și despre diverse forme de putere mai mult sau mai puțin oculte.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Teenage Sex and Death at Camp Miasma" al lui Jane Schoenbrun confruntă greaua moștenire a exploitation-urilor toride și soioase din anii ‘70 cu actualitatea politicilor identitare progresiste. Rezultă unul dintre filmele hip ale anului – o lecție despre reprezentare la pachet cu multe bomboane cinefile retro –, vizionabil și la noi în țară, pe ecran mare, începând cu 6 noiembrie.
Târgul „Sit+Read”, organizat de aproape zece ani la Timișoara, pune azi România pe harta publishing-ului independent:.
Rețelele sociale văzute ca „mașinării ale furiei”, o industrie AI care înfulecă tot mai multe resurse, o planetă pe care oamenii continuă s-o trateze ca și cum nu le-ar aparține. Scriitoarea norvegiană Maja Lunde ne-a vorbit despre criza climatică și pericolele tehnologiei, dar și despre frica de moarte, biblioteci ca spații sacre și puterea literaturii de a ne reconecta cu lumea și cu ceilalți.
Roger Crisp este unul dintre cei mai importanți filosofi morali contemporani. Am aflat că e convins că putem preveni un dezastru cauzat de agenții inteligenți artificiali și că e cinic când aude despre corporații tech care angajează filosofi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pentru debutul în ficțiune, cineastul Lance Oppenheim descinde în străfundurile putride ale unei epoci recente de mass-media. Pretinzând că dejoacă mecanismele showbiz-ului american, „Primetime" aleargă leșinat după șvungul emisiunilor descreierate pe care le investighează.
O conversația cu pianista Rina Harada, semifinalistă la Concursul Enescu, despre sănătatea muzicienilor, despre limitele corpului și despre cât spațiu există, într-o cultură construită în jurul performanței, pentru vulnerabilitate și pentru a cere ajutor.
Toamna asta se bulucesc filmele mari și mici în sălile noastre de cinema. Mai jos, o selecție din ce am văzut în ultima vreme.
Un roman despre ambiție, aspirații, apetit și control. Citește un fragment.
Din pasiune pentru muzică și din dorința de a nu lăsa să se piardă momente unice din memoria sonoră a Timișoarei, Csaba Kalman înregistrează cu consecvență, din anii '90 și până azi, toate concertele locale la care are acces. Cu venituri și echipamente modeste, a construit o arhivă audio care, spune el, oferă „o radiografie concretă a ce s-a întâmplat în oraș în ultimii 30 de ani.”
Recomandat de Ioana Pelehatăi
Un pictor îmblânzește iedera neagră
Recomandat de Andra Matzal
Sărăcia se naște din lipsa banilor, iar apoi se hrănește cu rușinea de a nu avea, teama de a fi judecat și efortul continuu de a ascunde de unde vii. Am vorbit cu jurnalista Miriam Davoudvandi, născută la București și crescută în Germania, despre prima ei carte, devenită bestseller, în care explorează toate aceste subiecte prin propria ei poveste.
Învață. Ia-ți o diplomă. Muncește. Ai răbdare. În cele din urmă, o să-ți permiți o viață decentă. Cu promisiunea asta cresc milioane de tineri din întreaga lume. Dar dacă urmezi toate instrucțiunile, numai ca să descoperi, la un moment dat, că promisiunea era o minciună?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Teenage Sex and Death at Camp Miasma" al lui Jane Schoenbrun confruntă greaua moștenire a exploitation-urilor toride și soioase din anii ‘70 cu actualitatea politicilor identitare progresiste. Rezultă unul dintre filmele hip ale anului – o lecție despre reprezentare la pachet cu multe bomboane cinefile retro –, vizionabil și la noi în țară, pe ecran mare, începând cu 6 noiembrie.
Recomandat de 
