„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
Bianca Jitaru, aka Eligarf, este probabil singura artistă queer, out și mainstream din România. A muncit în Italia, face tâmplărie în Chitila și are piese cu milioane de views. A cântat (neo)manele live în cluburi unde așa ceva nu s-ar fi pomenit acum 15 ani. Citește povestea unei artiste ieșite din toate cutiile.
Doi liceeni de 18 ani care conduc propriul proiect jurnalistic și tânăra care, la doar 24 de ani, e mâna dreaptă a directorului executiv al trustului Telex, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Ungaria, se pregătesc pentru alegerile legislative din 12 aprilie. Sunt primele din ultimul deceniu în care Fidesz ar putea să își piardă super majoritatea din Parlament.
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european?
Lansat în aprilie 2023, Statutul lucrătorului cultural profesionist promitea să fie un instrument pentru ca sectorul cultural independent să trăiască mai puțin precar. Pe hârtie, acesta ar fi trebuit să sprijine lucrătorii, oferindu-le șanse mai accesibile la protecție socială și mobilitate (inter)națională și, cel mai direct, un nou tip de contract care să-i avantajeze fiscal. La aproape trei ani, însă, doar 11 oameni au obținut titlul de lucrător cultural profesionist.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Am stat de vorbă cu medicul anestezist Andrei Jurj, despre ce rămâne nespus în spatele urgențelor și despre felul în care arta poate deveni uneori o formă discretă de supraviețuire.
Trendul analog, în diversele sale forme de manifestare, de la muzică pe vinil și fotografii pe film la scrisori în plic și tricotat, e tot mai popular printre tineri. Dar este el o formă reală de rezistență în fața ecranelor sau doar încă o estetică monetizată, care nu te scoate, de fapt, din online, ci doar te face să-l consumi altfel?
★★★★★☆☆☆☆☆
Trecut relativ discret prin sălile noastre, noul film regizat de Kristoffer Borgli, „The Drama”, presară mugurii unei noi nevroze prin căminul plin de armonie al clasei creative de azi, apoi privește de pe margine la tămbălăul absurd iscat în urma sa. Atenție, cronica asta conține spoilere!
O expoziție momentan inaccesibilă publicului, asumată nu de unul sau mai mulți curatori, ci de o instituție diplomatică de stat, ridică întrebări despre folosirea artei ca vehicul pentru narațiuni politice.
Construită de 16 artiste și artiști gen Z din România, cu sprijinul a opt mentori din generații mai mari, expoziția de artă contemporană „Brain Bloom” de la Malmaison îndeamnă vizitatorii să exploreze cum se rescrie identitatea atunci când memoria transcende marginile trupului.
Există multe feluri de a-ți arăta umanitatea. „Oameni suntem” este un volum de povestiri care se uită tocmai la cum ne mișcăm în lume. Citește un fragment.
Întrebările adresate inteligenței artificiale par să înlocuiască astfel căutările pe Google, care la rândul lor înlocuiseră — în multe cazuri — vizitele la medic. Care sunt urmările acestui nou obicei?
Influencerul Clavicular transformă obsesia pentru „a arăta bine” într-o ideologie virală printre (pre)adolescenți.
Într-o relaţie, celălalt trebuie să-ţi devină familiar, fără a-şi pierde misterul. Să devină mai bun, rămânând, însă, omul de care te-ai îndrăgostit. Un filosof trece în revistă definițiile contradictorii ale iubirii.
Recomandat de Andra Matzal
Am întrebat-o pe cercetătoarea în istorie Marilyn Yalom cum s-a născut inimioara roșie, cu doi lobi, pe care o împărțim cu generozitate pretutindeni. Am ajuns până-n Evul Mediu.
Recomandat de Ioan Stoleru
Doi liceeni de 18 ani care conduc propriul proiect jurnalistic și tânăra care, la doar 24 de ani, e mâna dreaptă a directorului executiv al trustului Telex, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Ungaria, se pregătesc pentru alegerile legislative din 12 aprilie. Sunt primele din ultimul deceniu în care Fidesz ar putea să își piardă super majoritatea din Parlament.
Am stat de vorbă cu medicul anestezist Andrei Jurj, despre ce rămâne nespus în spatele urgențelor și despre felul în care arta poate deveni uneori o formă discretă de supraviețuire.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
Recomandat de 
