Teatru / Musical

Sugar Free Family

De Cătălina Miciu

★★★★★☆☆☆☆☆
Publicat pe 31 mai 2017

Nu sunt mare fană a musical-urilor - iubesc bucăți de cântece live în spectacole, dar mi-e groază să văd unul întreg compus numai din melodii. Anul ăsta am văzut însă trei și nu regret nimic. Ba mai mult, mă bucur nespus că am fost în public. Despre Alcool am scris aici. Despre cel de-al doilea, Hedwig and the Angry Inch: The Missing Half, și minunata interpretare a lui Istvan Teglas sper să vă povestesc cu altă ocazie. Cel de-al treilea, Familia fără zahăr, e așa cum îi spune și descrierea: un șou muzical despre familia la români. De aceea se și râde, se și plânge, dar mai ales se lasă loc de discuții cu prietenii și rudele.  

Mihaela Michailov - probabil cel mai witty dramaturg ro contemporan - creează spațiu de desfășurare pentru 15 povești (plus un intro) minunat versificate de Bobi Dumitraș și acompaniate de muzica lui Bobo Burlăcianu. Actorii Mihaela Rădescu, Viorel Cojanu, Gabi Costin, Oana Pușcatu, Silvana Negruțiu și Paul Dunca devin pe rând nepoți, bunici, părinți, ei înșiși, adulți și copii, căței, frați mai mari și surori mai mici.

În această seară noi suntem Familia Fără Zahăr
Suntem familia lipsită de orice îndulcitori
Care nu are aditivi nici amelioratori
Familia fără coloranţi şi fără conservanţi
Familia fără perdea şi fără de perdanţi.
 
Suntem familia cu-ntrebări şi contradicţii
Pe care nu o poţi modifica prin petiţii
Familia care nu se modelează prin restricţii
Familia care nu se încadrează-n definiţii.

Fiecare cântec e o bucată de realitate despre care vorbim prea puțin. Subiectele nu sunt dintre cele mai ușor de digerat - explicarea procesului de adopție, care poate dura până la trei ani, în condițiile în care sunt de două ori mai mulți copii de adoptat decât cereri; părinții care nu acceptă sexualitatea copiilor lor, ba mai mult, au semnat petiția Coaliției pentru Familie; traumele la care sunt supuși copiii atunci când părinții trec printr-un divorț; oamenii care preferă să se înconjoare de dragostea animalelor sau de atenția roboților programați prin voce, pentru că alți oameni i-au dezamăgit -, însă sunt excelent transpuse în versuri și pe muzică, ceea ce le taie din duritate și le dă o doză de înduioșare, chiar și-un pic de optimism. 

Scena mea preferată, vizual vorbind, a fost cea în care bunicii croșetează o mare pătură în forma României și încearcă să-și consoleze nepoții care sunt mistuiți de dorul părinților plecați la muncă în străinătate. Un bravo merge și către efectele video realizate de Elena Găgeanu și Gabi Albu: pe scenă se cântă și se dansează pe ritmuri populare, iar pe fundal e proiectat un model tradițional cu flori și frunze, în care frunzele - cruciulițe negre se transformă, pe ritmul muzicii, în avioane de luptă și planează asupra familiei tradiționale românești aparent pașnice.

Actorii au o energie excelentă  - trebuie să ținem cont de faptul că trupa e în formula asta numai pentru acest spectacol, pe care l-au jucat doar de câteva ori - și nu se sfiesc s-o transmită publicului pe modelul vaselor comunicante: sunt 105 minute de dans și muzică live (voce și pian) în care cu greu reziști să nu aplauzi după fiecare interpretare. Aș nota aici incredibila confesiune a mamei, în rolul Mihaelei Rădescu, care i-a făcut pe oamenii din sală să plângă, sau notele foarte sus prinse de Oana Pușcatu - finalistă la Megastar în urmă cu zece ani, actual actriță. Unele momente m-au dus cu gândul la celebrele revelioane marca Alexandru Bocăneț, deși nici măcar nu le-am trăit, altele m-au trimis direct în familia mea, unde duminica dimineața se merge la biserică și sâmbăta se face curat.

Familia fără zahăr e-un șou inteligent construit, ar trebui jucat prin școli și pe scene din parcuri. Luați-vă părinții și mergeți să-l vedeți, dar (spoiler!) potoliți-vă pofta de sarmale înainte.

 

Următoarea reprezentație a spectacolului va avea loc pe 12 iunie la Replika. Intrarea e liberă, pe bază de rezervare.

Foto: Bogdan Catargiu

 

Familia fără zahăr
texte: Mihaela Michailov
versurile: Bobi Dumitraș
muzica: Bobo Burlăcianu 
scenografia: Arh. Gabi Albu
coregrafia: Paul Dunca
video: Elena Găgeanu, Arh. Gabi Albu
asistent de regie, asistență tehnică: Andreea Iacomiță
pregătire muzicală: Oana Pușcatu
orchestrație pian live: Silvana Negruțiu și Oana Pușcatu
inginer de sunet: Tudor Bâlcu
regia: Radu Apostol
în distribuție: Mihaela Rădescu, Viorel Cojanu, Gabi Costin, Oana Pușcatu, Silvana Negruțiu, Paul Dunca
producător: Teatrul Mic în parteneriat cu Replika (spectacol produs în cadrul proiectului Laborator de Creație, Experiment, și Cercetare, ”Teatrul Foarte Mic Itinerant”, proiect al Teatrului Mic)

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK