Gorillaz - Humanz (2017)

Damon Albarn, frontman-ul Blur, e una dintre cele mai improbabile vedete ale începutului de mileniu. Și nu numai din cauză că a asumat „identitatea” lui 2D, un puștiulică animat de prietenul Jamie Hewlett: oameni în toată firea, însă infantilizați cu program, își decorează birourile cu minioni de pluș sau, mai nou, fac schimb de ștrumfi pe Facebook (în discuția despre Pokémon Go n-avem vreme să intrăm). Dar vocalistul unei trupe-fanion a Britpopului n-avea voie, mă-nțelegi, să se arate interesat de tendințele pop cele mai recente și de muzica de dans care domină topurile (sau, mai noi, stream-urile). În cel mai bun caz, aveai voie să citezi Beatleșii împreună cu The Chemical Brothers. Mi-aduc aminte și acum de uluiala din vocea unui DJ de radio, prin 2001-2002: „Băăăi, ăsta e Damon?!?"

Humanz e, deja, al cincilea album Gorillaz, iar timpul scurs de la debut l-a îmbunat până și pe Noel Gallagher, jumătatea cu creier din Oasis (Liam își întreține în continuare adevăratul lui talent, cel de troll absolut). Noel e unul dintre mulții colaboratori ai lui Albarn în 2017, deși cântecul pe care l-au scris împreună, We got the Power, e confiscat de Jehnny Beth, vocalista de la Savages. Modalitatea de lucru e deja binecunoscută: adună câțiva dintre tinerii în vogă (Pusha T, Vince Staples, Zebra Katz, Rag’n’Bone Man) și câteva legende (Grace Jones, De La Soul), aruncă în blender stiluri și marote ale contemporaneității (trap, synth-uri optzeciste de plastic, AutoTune), dar și evergreen-uri (olecuță de soul, niște gospel) și apasă butonul.

Studiu de caz: Saturnz Barz, primul single: reggae și dancehall aduse la zi, o vedetă jamaicană de dată foarte recentă, Popcaan, negativ dark-minimalist (o clapă-două, de fapt, încăpățânat apăsate pe aproape întreaga durată a cântecului) și vreo câteva versuri – dintre cele inteligibile! – care ar fi putut fără grijă să fi fost incluse în Reflektor-ul celor de la Arcade Fire: „With the holograms beside me/I’ll dance alone tonight/In a mirrored world are you beside me/All my life”?

Imediat după, și fără nici un fel de avertisment, De La Soul pun la treabă în Momentz estetica lor definitorie - colajul fonic, juxtapunerile, versificația fracturată -, peste un bas duduitor dintre cele care urlă îndeobște pe terasele din Herăstrău. Vocea pițigăiată a lui Danny Brown, miștocărind parcă tot ce mișcă, sună suspect de potrivit alături de cea atît de evident influențată de soul a Kelelei (Submission). Iar chităreala procesată sălbatic („I am the ghost/Ha-ha-ha-haaa/Provocative/That’s what I want”) îi e rezervată inexplicabilei, acum și pentru eternitate, Grace Jones. 

Amestecul, firește, e peste măsură de pestriț, ca o salată în care-ai aruncat tot ce-ai mai găsit prin frigider într-o sâmbătă mahmură rău. Sunt o grămadă de interludii, prea multe, care scrântesc flow-ul, stilurile se potrivesc și nu prea, iar unitatea tematică – atâta câtă e – rezistă până la un punct: Humanz ar fi inspirat de ascensiunea lui Trump și de felul în care identitatea online („Take a selfie, fake a life”) începe să ne sufoce identitatea propriu-zisă – la o adică, Trump însuși, președintele-twitter, e cel mai mare trofeu din vitrină, un desen animat cu butonul nuclear la îndemână. E greu să te hotărăști, totuși, mai ales atunci când un album cu astfel de teme sună, în cea mai mare parte, săltăreț și – aparent – făr’ de griji. 

Poate că indiciul cel mai puternic asupra intențiilor pe care le are Humanz este cea mai bună piesă a lui, frisonanta Hallelujah Money, pe parcursul căreia vocea lui Benjamin Clementine aduce a o combinație între Nick Cave, Malcolm X și Morgan Freeman: e păcat, în ceea ce mă privește, că o întrebare gravă și necesară („How will we know/When the morning comes/We are still humans/How will we know”?) e îngropată în partea a doua, spre final. Mi-aș dori doar ca puștoaica de pe YouTube mirată că simte o ciudată atracție față de gagiul cu păr albastru să aibă răbdare până în acel punct al albumului. Lumea e cu siguranță dispusă să-i dea o mână de ajutor: cineva i-a atras atenția că în Gorillaz sunt „doi gagii cu păr albastru – Murdoc și 2D. Cred că la 2D te gândeai”.