Dacă vă iese în calea programului vostru cultural o reprezentație a spectacolului ROVEGAN, trebuie să mergeți să-l vedeți. O zic din prima și fără rețineri că pe mine m-a atins cum puține spectacole o fac, mai ales în ritmul alert în care merg la teatru.

Catinca Drăgănescu, regizoare și inițiatoare a proiectului, reușește să creeze o analiză extrem de clară, dar totodată plină de umor și sensibilitate, a unei părți din societatea noastră despre care auzim deseori la știrile de la ora 5 - mamele plecate la muncă în Italia, care își lasă în urmă copiii pentru a fi crescuți de rude, vecini sau de ei înșiși. Subiectul nu este nou pentru artele vizuale (vezi și un film documentar pe aceeași temă), în cazul de față a fost inspirat de Cireșe amare, cartea Lilianei Nechita, și documentat în localități din județul Vaslui, dar e probabil prima oară când e jucat pe o scenă de teatru. Și e jucat atât de non-lacrimogen și inventiv!

ROVEGAN spune povestea Mioarei, o mamă singură de 47 de ani dintr-un orășel din Moldova, care, din cauza sărăciei, ajunge să caute de lucru în Italia, unde se angajează ca badantă - termenul, care nu este încă în DEX, dar există în comunicările oficiale ale statului italian în domeniul muncii și migrației, descrie o persoană care îngrijește un vârstnic la domiciulul său. În urma ei, acasă, rămân două fiice și o mamă foarte bătrână. Cele patru personaje, interpretate extraordinar de Mihaela Teleoacă, Valentina Zaharia și Silvana Negruţiu, sunt transformate de Catinca în capra și cei trei iezi - analogia mamei/caprei care pleacă de acasă pentru a aduce Frunze-n buze, / Lapte-n țâțe, / Drob de sare / În spinare, / Mălăieș / În călcăieș / Smoc de flori / Pe subsuori, lăsându-și iezișorii / copiii în voia sorții.

Caprele sunt printre primele animale domesticite de către om. În neolitic, păstorii au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar de-a lungul timpului, oamenii au descoperit că pot fi folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente. Capra este numită „vaca omului sărac”. Pentru că e ieftină şi bună.

Din punctul ăsta, realitatea intră în acțiune - Mioara găsește cu greu de lucru, iar toți banii câștigați îi trimite acasă la cele două fiice și la mama sa. Speră pentru copiii ei o viață mai bună, numai că fiica cea mare ajunge și ea în Italia și devine amanta unui italian bogat, iar cea mică renunță la școală pentru că nu vede nici un avantaj în învățătură. Textul și jocul actrițelor sunt foarte inteligent construite - la fiecare pas, spectatorului îi este reamintit că e vorba de capra și cei trei iezi, nu de persoane reale (de exemplu, Valentina și Silvana lungesc cuvintele, behăindu-le, iar în text există fragmente ce descriu comportamentul caprei carpatine).

Analogia cu basmul românesc îți permite să râzi la unele momente, dar finalul aduce pe ecran documentarea video realizată de Alexandra Dincă, Vlad Bîrdu și Ionuț Popescu. În sală s-a râs și aici - filmulețele prezintă interviuri cu copii ai căror mame sunt la muncă în Italia -, numai că mie mi-au lăsat un gol imens în stomac. Povestea prinsă de Catinca & echipa e una din câteva sute de mii, de asta e necesar să o vedem. E o bucată din ce se întâmplă în lume în general și din ceea ce se petrece cu societatea Ro în special. Te ajută să înțelegi mai clar diviziunea asta în care ne scăldăm de ani buni - oamenii care ies la proteste vs. cei care par nepăsători, rata mare a sărăciei și lipsa educației din zonele rurale, miile de români care pleacă să muncească afară și consecințele pe care această decizie le are asupra lor, familiei lor, dar și asupra societății ca întreg.

Mergeți, așadar, să vedeți ROVEGAN, pentru că dacă ar fi un top al spectacolelor inteligente, amuzante, bine jucate, care să atingă subiecte sociale fără să te zgârie pe creier, ăsta ar fi acolo sus, pe podium.

Următoarele reprezentații ale spectacolului ROVEGAN vor avea loc pe 27 și 28 octombrie, la Centrul Educațional Replika, în cadrul Festivalului Național de Teatru.

ROVEGAN

Text și regie: Catinca Drăgănescu
Cu: Mihaela Teleoacă, Valentina Zaharia, Silvana Negruţiu 
Muzica originală: Alexei Țurcan
Video și documentare: Alexandra Dincă, Vlad Bȋrdu, Ionuţ Popescu