Călătoria noastră a pornit din încercarea de a înțelege ce se întâmplă cu natura în zilele noastre, din perspectiva unor locuri familiare din România – ecosisteme locale ca Delta Dunării, Munții Măcinului și alte arii naționale protejate, în contextul crizei climatice.
De ce trebuie să ne pese de biodiversitate? De ce contează că se pierd din natură o ferigă, o garofiță, o orhidee sau o plantă de apă pe care abia o putem vedea cu ochiul liber?
Cele mai noi cercetări spun că dispar specii de plante într-un ritm de 500 de ori mai rapid decât ritmul considerat natural. Plantele purifică aerul și apa, reglează clima și calitatea solului, fixează pământul, sunt medicament, hrană, haină și casă pentru noi și pentru toate celelalte specii. Totul e conectat, iar conexiunile astea nevăzute nasc procesele necesare vieții pe Pământ, așa cum o înțelegem astăzi.
Documentarea podcastului Natural a însemnat expediții prin păduri, mlaștini și pe plaje, în căutarea celor mai mici specii de plante de la noi aflate pe cale de dispariție. Din toate călătoriile prin aceste zone unde natura e protejată de lege, au apărut întrebări din ce în ce mai încâlcite despre echilibrul din ce în ce mai precar al relației dintre noi și natura pe care am ocupat-o. Ioana Cîrlig a mers pe urma acestor întrebări, într-un amplu eseu-reportaj, publicat în numărul trei pe hârtie al revistei Scena9, dedicat viitorului.
Textul „Fantomă, volbură, vulcan” poate fi citit integral aici.
***
Acest material face parte din proiectul Biophilia, realizat de Scena9, în parteneriat cu Centrul de Fotografie Documentară și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.