De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Scriitorul Andrei Dósa ne-a povestit despre cealaltă îndeletnicire a sa, cea de traducător, și despre munca la două cărți intense: una de și despre recent plecatul David Lynch, iar a doua despre „geniul Panoniei”, Viktor Orbán însuși.
„Lumea”, de Simon Sebag Montefiore, e un tur de forță erudit, iar despre această construcție am stat de vorbă cu autorul ei, în zarva de la ultima ediție a Târgului de carte Gaudeamus și sub efectul ultimelor tulburări politice din România.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
L-am întâlnit pe laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Abdulrazak Gurnah la FILIT Iași și am descoperit un interlocutor blând, dar ferm, care își exprimă ideile și opiniile cu relaxare și cu o onestitate refractară la orice fel de complezențe.
Un interviu cu scriitorul francez Thomas Schlesser, autorul romanului „Ochii Monei”, despre o fetiță de zece ani care riscă să-și piardă vederea. Bunicul ei o duce să vadă opere de artă din marile muzee pariziene, pentru a păstra amintirea unor splendori.
„Există o legătură, întărită uneori de secrete și de rușine, alteori de tandrețe și speranță, între personajele ei. De cele mai multe ori simt că legătura asta mă include și pe mine.”
Am discutat cu scriitoarea Stephanie Bishop despre riscurile de a chestiona vocal autoritatea, despre relația dintre feminism și literatură, dar și despre felul în care poate ea să ajute studentele și studenții care vor să scrie ficțiune.
Câteva posibile răspunsuri la întrebarea: „Putem să disociem o operă de autorul ei?”
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Citește șapte poezii de James Appleby, traduse de poetul Alex Văsieș.
Citește un fragment din „Impostorul”, noua carte a englezoaicei Zadie Smith.
Autoarele Raluca Nagy și Ioana Burtea, primele publicate în seria de non-ficțiune a colecției n’autor de la editura Nemira, vorbesc despre capcanele scrisului în limba engleză, turneuri literare și cât e adevăr și cât minciună când scrii non-ficțiune.
Citește în avanpremieră un fragment din volumul de eseuri al scriitoarei și antropoloagei Raluca Nagy, „Despre memoriile femeii și alți dragoni”.
Povestea compozitorului Leoš Janáček, „prima dragoste” muzicală a scriitorului Milan Kundera.
Cum construiești un spion, de ce nu ne plac refugiații și cum putem renunța la resentimente? Un interviu cu autorul romanelor „Simpatizantul” (câștigător al premiului Pulitzer în 2016) și „Devotatul”.
Am stat de vorbă cu Goran Vojnović, unul dintre cei mai importanți scriitori și regizori de film din Slovenia.
În al doilea episod al seriei despre Pavel Coruț, scriitor prolific și contraspion, aflăm cine sunt bubulii și care sunt „interesele mari la mijloc” care vor să destabilizeze și astăzi România.
În praful istoriei noastre recente, am dat peste Coruț. Pavel Coruț. Scriitor și fost contraspion.
Autor-cult. Chirurg. Explorator neobosit al lumii și-al oamenilor ei.
La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, scriitorii Simona Sora, Ionuț Chiva și Florin Iaru vorbesc despre rolul acestuia în istoria literaturii române.
Ce-ar mai avea de zis Marin Preda azi, 5 august 2022, la 100 de ani de la nașterea lui? Scriitorul Bogdan Răileanu, autorul abia apărutei biografii romanțate „Preda. Adevărul ca o pradă”, l-a convocat la un dialog imaginar.
Miza poeziei lui Florentin Popa a evoluat încet-încet dinspre catharsis, dinspre defulare, înspre împărtășire pur și simplu. E o formă de iubire asta și e foarte mișto.
În 91 de ani trăiţi până acum, Radu Cosaşu a crezut în utopii politice, a fost salvat de cinema şi scrie de‐o jumătate de secol cronică sportivă.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
