Film / Cinema
La trântă cu istoria
Victor Morozov
„The Watermelon Woman” (1996) al lui Cheryl Dunye e ca un cocktail molotov făcut în sufragerie, pregătit într-o sticluță de suc: nimic nu-i anunță puterea, fervoarea acidulată.
„The Watermelon Woman” (1996) al lui Cheryl Dunye e ca un cocktail molotov făcut în sufragerie, pregătit într-o sticluță de suc: nimic nu-i anunță puterea, fervoarea acidulată.
Pornind de la cazul lui Andrei Moran-Nae, profesorul universitar care a venit la orele sale de la Facultatea de Limbi Străine îmbrăcat în haine în mod tradițional feminine și a devenit apoi victima unui linșaj public și de presă, Iulian Bocai vorbește despre necesitatea toleranței și revoltei în societate.
Spectacolul Lupte și metamorfoze reunește cele două cărți ale scriitorului francez Edouard Louis despre tatăl, respectiv mama sa.
Trei mame curajoase au scris scrisori pentru copiii lor LGBT+ - declarații de iubire, dar și strigăte de luptă pentru familii LGBT+ vizibile în România.
Poeme-protest, strigăte, iubire, despărțiri & familie, la a doua ediție a festivalului de arte queer Art200.
De Ziua Internațională a Persoanelor Non-Binare, o invitație la reflecție despre nevoia unui limbaj inclusiv, care să reformeze felurile tradiționale de a oglindi genul.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
Ce caută cuvântul toleranță pe steag bisericesc? s-a întrebat politicianul conservator în fața unei lucrări a artistului Bendek Levente?
Fotograful Aleksandar Cronogorac, născut în Austria din părinți de origini iugoslave, a fotografiat comunitatea trans din 11 țări din Balcani, plus Turcia.
O cercetătoare poloneză explică de ce a ajuns Polonia cea mai homofobă țară din Europa.
Am stat de vorbă cu Diego Aramburo, un regizor bolivian care și-a schimbat identitatea juridică (a devenit femeie în acte) ca parte dintr-un performance pe termen lung.
A fost săptămâna Pride în Cluj și am prins cele două manifestații într-un album foto și 11 povești.
O fotografă documentează istoriile de viață ale unor femei LGBTQ din România și familiile lor informale, pe care legea nu le recunoaște.
Un bărbat se caută pe sine între identitatea religioasă și orientarea sexuală
În luna Pride, anul în care Coaliția pentru Familie cere în România doar familii hetero, am citit 7 cărți numai bune de topit prejudecăți.
„Suntem campionii tăcerii. Mulți ne luptăm cu depresia și avem probleme de încredere în sine, terminați psihic de rezistența continuă…și tăcem.”
Țăran român, ortodox și gay. Cristi Marcu, cantor la biserică timp de 20 de ani, le-a bifat pe toate trei, până când a înțeles că trebuie să renunțe la una.
Carolina Dutca, o artistă de 23 de ani din Tiraspol, abordează teme tabu ca discriminarea persoanelor LGBTQ sau violența domestică în Transnistria.
Istoria cinematografiei queer este și o istorie a reprimării.
Pe Andrei Pleșu îl deranjează a mia oară agitația pe teme „homo”, lui Constantin Noica i se face coming out-ul, dar cireașa de pe colivă e Liiceanu.
Povestea incidentului de la Muzeul Țăranului Român, din timpul proiecției filmului francez 120 BPM.
„Soldații. Poveste din Ferentari” e radiografia relației fragile dintre doi bărbați, obligată de normele sociale să se consume într-un apartament.
150 de liceeni din București s-au dus cu profii lor să vadă un film despre lupta bolnavilor de SIDA în Franța anilor ’90 şi să vorbească despre educaţie sexuală.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.