Din care aflăm cum s-a desfășurat adunarea națională de la Alba Iulia și cum s-au derulat evenimentele din Transilvania la intrarea în anul 1919.
Din care aflăm despre gâlceava românilor ardeleni și bănățeni cu guvernul maghiar în zilele târzii de toamnă ale anului 1918.
Din care aflăm de ce România Mare a ajuns să includă o Bucovină mai mare, poate, decât era cazul.
În care aflăm care au fost primele consecințe ale crizei austro-ungare pentru românii din Bucovina, Transilvania și Banat.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
Un istoric elvețian mi-a spus ce nu știam despre Zelea Codreanu.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
O expoziție din Bucureşti ne întoarce în anii ’20-’30, când antropologia fizică analiza trăsăturile biologice ale oamenilor pentru a defini identitatea naţională românească.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
Un arhitect atrage atenția asupra degradării Hotelului Concordia, locul în care s-a decis dubla alegere a lui Cuza. Un istoric desface câteva mituri legate de Unirea Principatelor.
Rubrică nouă: În anul Centenarului revizităm evenimentele Marii Uniri, le deconstruim și suflăm de pe ele praful clișeelor. Începem cu Basarabia.
La 28 de ani distanță, Bucureștiul își arată încă vechile răni.
Am luat o pauză de la știri și am citit câteva cărți recente de istorie. Data viitoare când în presă va exploda un subiect hot, recomandăm exercițiul ăsta de detașare.
Antropologul american Katherine Verdery va publica în curând „Viața mea ca spioană”, o carte pornită de la confruntarea cu propriul dosar întocmit de Securitatea din România.
Astăzi vorbim mai mult și mai deschis despre Holocaust și antisemitism. Dar și iudeofobia face din nou ravagii și probabil nu a dispărut niciodată, doar a fost ținută ascunsă.
În iunie 2017, se fac 76 de ani de la Pogromul de la Iași. Care a pornit de la niște zvonuri. Pe lângă zvonuri, a mai existat un declanșator, mai puțin cunoscut: culoarea roșie.
Mihail Sebastian face foarte bine. „De două mii de ani” a fost publicat de curând în colecția Modern Classics de la Penguin.
A condus Cristi Radu, conferențiar în istorie inedită a orașului, printre ruinele lui Ceaușescu și renovările lui Oprescu.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
