Ce au în comun fotbalul și hip-hop-ul? Ambele sunt forme de cultură populară accesibile. Interconectate într-o schemă deopotrivă afectivă, aspirațională și motivațională, rap-ul și fotbalul din România au comunicat de-a lungul deceniilor postdecembriste.
Ca orice formă de cultură care își fixează un centru, în acest caz Bucureștiul, hip-hop-ul din România a găzduit multe spații de expresie marginale. De la hip-hop cu specific regional, la spații în care artiști pop au încercat să se reinventeze, la porn rap sau hip-hop creștin. Recuperarea târzie a acestor muzici le-a transformat într-o formă de folclor și le-a imprimat un caracter deopotrivă ludic și subversiv.
Ca o veritabilă hârtie de turnesol, hip-hop-ul românesc a reacționat discursiv la contactul cu realitatea sociopolitică, balansând constant între ilustrarea realităţii și un irezistibil puseu ficțional. În oricare dintre situații, obsesia lui nouăzecistă, „marfa", alături de atașurile sale obligatorii - traficantul, combinatorul, bișnițarul și cumpărătorul ei -, dar și goana inepuizabilă după ea, rămân o temă predilectă.
Lumea sălbatică a anilor ‘90 a fost marcată de putere brută și potențial de conflict, o societate în care dorința și împlinirea erau strâns legate de bunurile materiale. Nu întâmplător, acesta a fost şi intervalul de fermentare & emancipare a hip-hop-ului românesc.
Femeile din hip-hop au fost adesea marginalizate și subreprezentate în acest gen muzical. Ele s-au confruntat cu sexism și misoginie atât din partea altor artiști hip-hop, cât și din partea industriei muzicale în ansamblu. Artistele din România au luptat activ și curajos cu aceste reprezentări nedrepte. Ascultă un podcast nou despre asta, creat de Arhiva de sunet.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
