O incursiune în primul deceniu de după Marea Unire pentru a-i găsi pe aceia cărora marile evenimente de acum 100 de ani le-au schimbat viețile în bine sau în rău.
Despre implicarea femeilor în Marea Unire din 1918 în limitele impuse de o cultură politică rezervată bărbaților.
Din care aflăm despre avantajele și dezavantajele României în privința Unirii, la Conferința de Pace de la Paris (1919).
Între 5 și 11 noiembrie are loc, la Alba Iulia, Marea Unire a Creativilor: o conferință a hub-urilor culturale din Italia, Estonia, Portugalia, Suedia și Serbia, și o serie de workshop-uri pentru tineri între 15 și 25 de ani.
Spoiler: România nu a fost niciodată grânarul Europei, iar perioada comunistă a construit mai mult decât cea interbelică. Plus multe alte mituri naționale demontate de antropolog.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
În primul rând, ninge în martie. În a doilea rând, săptămâna asta e Festivalul One World, ceea ce înseamnă că ne putem refugia liniștiți într-unul dintre cinematografele din oraș.
Din care aflăm despre campania armatei române în Ungaria și cum a folosit ea la consolidarea Unirii.
Cum a mers recunoașterea internațională a Marii Uniri și cui trebuie să-i mulțumim pentru ea?
Scena9 vrea să afle câte știi despre Marea Unire de la 1918, acum că am supraviețuit sărbătoririi Centenarului.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Am pus pe-o hartă manifestările cultural-artistice anunțate în diferite localități și am stat de vorbă și cu o parte dintre organizatori, ca să vedem de ce-s importante evenimentele de felul ăsta.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
În care aflăm cum s-a făcut unirea unei părți din Banatul istoric cu România.
Am creat un calendar cu evenimentele de Centenar anunțate pentru decembrie în toată țara.
Povestea celui mai așteptat monument din România e un scurt roman polițist.
Rubrică nouă: În anul Centenarului revizităm evenimentele Marii Uniri, le deconstruim și suflăm de pe ele praful clișeelor. Începem cu Basarabia.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
În care aflăm care au fost primele consecințe ale crizei austro-ungare pentru românii din Bucovina, Transilvania și Banat.
Din care aflăm de ce România Mare a ajuns să includă o Bucovină mai mare, poate, decât era cazul.
Din care aflăm despre gâlceava românilor ardeleni și bănățeni cu guvernul maghiar în zilele târzii de toamnă ale anului 1918.
Din care aflăm cum s-a desfășurat adunarea națională de la Alba Iulia și cum s-au derulat evenimentele din Transilvania la intrarea în anul 1919.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
