O profesoară de română din Șomcuta Mare îi învață pe străinii care caută azil în țara noastră cum să ne vorbească limba. La schimb, ei o ajută să descopere noi lumi.
Am vorbit cu ilustratoarea timișoreană despre de toate, de la proteste la Sfântul Duh, de la Balamuc la Norma Globulară.
Am stat de vorbă la București cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”, care colindă lumea întreagă de mai bine de un an și jumătate, înarmați cu cea mai eficientă apărare a identității lor – muzica.
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
Mă uit la filme încă din copilărie, dar niciodată nu m-am gândit la ele ca la niște forme de vindecare. Câteva zile la Cinema Hora, un forum internațional organizat la Chișinău, m-au făcut însă să privesc îndeaproape filmul ca instrument de educație, reziliență și terapeutic.
Ce mai înseamnă 8 martie și pentru cine? Le-am pus această întrebare câtorva dintre adolescentele cu care lucrez în ultima vreme. Unele mi-au spus că pentru ele nu înseamnă nimic. Altele au scris cu forța, duioșia și vulnerabilitatea cu care doar niște tinere o pot face.
În timp ce România vota împotriva Europei, georgienii, care susțin aderarea la UE și NATO în proporție de aproximativ 80%, au ieșit în fața Parlamentului pentru a-și revendica viitorul, garantat de Constituție.
21 dintre cei mai buni jurnaliști din România, nominalizați anul ăsta la Premiile Superscrieri, îți spun care a fost cel mai bun sfat pe care l-au primit legat de meseria lor.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, 6 adulți au citit 10 cărți minunate pentru copii, sub pretextul că ar căuta cadouri de Crăciun.
În vara lui 2021, douăsprăzece artiste s-au întâlnit la București și au petrecut o vacanță locală. Șase luni mai târziu, o expoziție le readuce împreună, într-un dialog vizual despre ce a însemnat Staycation pentru ele.
O expoziție de la FABER, un centru cultural independent din Timișoara, aduce laolaltă designeri și ingineri și îi provoacă să creeze artă pornind de la economia locului.
Timp de o săptămână, 20 de apropiați ai artelor din toate colțurile lumii au explorat la Școala curatorială de toamnă întrebări despre ce mai înseamnă o expoziție, despre provocările curatoriatului contemporan și relațiile sale cu tehnologia.
Am fost la o conferință despre creier, unde am aflat că suntem făcuți din viruși și că ne merge mintea pe pilot automat.
Am vorbit cu arhitectul Eugen Pănescu de la biroul clujean Planwerk despre calitatea locuirii și despre utilizarea spațiului public în cel mai dinamic oraș din România.
Am fost la Hospice „Casa Speranței”, unul dintre cele mai mari centre de îngrijire pentru bolnavii în stadiu terminal din țară, ca să vedem cum arată ziua de lucru a unui profesionist într-ale speranței.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, am scormonit dincolo de rafturile cu bestselleturi, după „hidden gems”: cărți de care ne-am îndrăgostit iremediabil, dar despre care credem că sunt prea puțin cunoscute.
E adevărat că „tinerii din ziua de azi” nu mai citesc, așa cum susțin mulți din generațiile pentru care cartea era măsura supremă a cunoașterii? Sau e un mit perpetuat din prea puțină înțelegere a noilor obiceiuri și nevoi culturale ale tinerilor? Am invitat cinci oameni din domenii diferite să lămurim împreună aceste dileme.
„Ultimul tango la Paris”, celebrul film al lui Bernardo Bertolucci, cu Maria Schneider și Marlon Brando în rolurile principale, provoacă discuții raporturi de putere și abuz în artă.
Un chimist premiat cu Nobel analizează câteva scenarii posibile despre viitorul inteligenței artificiale.
O mișcare pro-viață, sprijinită de către SUA și finanțată cu bani locali, se dezvoltă în România.
Cum se transformă un oraș mic atunci când o dublă crimă îi dă viața peste cap?
În vremuri de restricții și granițe închise, ție de ce oraș de pe lumea asta ți-a fost cel mai dor?
Actorul Iulian Postelnicu și-a propus să alerge 21 de kilometri în fiecare zi, timp de aproape cinci luni.
În ultimele decenii, autoritățile lasă însă locuirea doar în seama pieței libere, iar asta duce la instabilitate socială și la decădere economică, spune arhitectul clujean Eugen Pănescu.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
