Pe scriitoarea Valentina Șcerbani am cunoscut-o în urmă cu câteva zile la FILIT Chișinău, festival de literatură și traducere aflat la a doua ediție în capitala Republicii Moldova.
Nobelul pentru literatură câștigat de Han Kang joia trecută a fost o surpriză pentru toată lumea. Criticul literar Mihai Iovănel trece în revistă cele trei cărți traduse în română din literatura ei.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Prima ediție tipărită creată în pandemia de COVID-19, în care am vorbit despre fricile, speranțele, întrebările, științele și artele cu care ne pregăteam de viitor în acel moment incert.
Citește un fragment din cel mai nou roman a lui Bogdan-Alexandru Stănescu, care încheie trilogia memoriei și a familiei începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”.
Am fost în Siria, la nici două luni după căderea regimului lui Bashar al-Assad, ca să aflăm ce speranțe au pentru viitor muzicienii acestei țări eliberate după 50 de ani de dictatură.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
A încetat din viață Sorin Botoșeneanu, profesor și fost decan al Facultății de Film din cadrul UNATC. Unul dintre cei mai iubiți pedagogi din universitate.
Despre cum eu și statul român am ratat, împreună și pe rând, vaccinul HPV.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Un capitol din „Walden sau Viața în pădure”, cartea-manifest în care H.D. Thoreau vorbește nevoia de schimbare și importanța unei vieți simple, trăită în acord cu natura.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
A încetat din viață Voicu Rădescu, fondatorul teatrului independent din România, omul care, în 1994, a pus bazele Teatrului Luni de la Green Hours și Green Hours Jazz-café, unul dintre cele mai vechi cluburi de jazz din țară.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
Am adunat fire și povești care ne leagă de George Popescu, unul dintre cei mai buni fotoreporteri români, care a plecat prea repede dintre noi.
S-a stins din viață cea mai importantă etnomuzicologă română contemporană, care i-a făcut pe lăutarii din România cunoscuți în lume.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
Foști membri ai comunității Copiii Soarelui îl acuză pe liderul Ardelean Fărcaș de hărțuire sexuală și alte forme de abuz.
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Artistul Jean-Lorin Sterian povestește despre experiența sa în Cuba și despre participarea lui la prima bienală independentă din istoria țării.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
