Viață&co / București
Criză de nervi în București
Ionuț Chiva
După zece ani petrecuți într-un sat din Germania, scriitorul Ionuț Chiva scrie despre cum s-a întors la Bucureștiul copilăriei, dar care în continuare nu-i spune nimic.
După zece ani petrecuți într-un sat din Germania, scriitorul Ionuț Chiva scrie despre cum s-a întors la Bucureștiul copilăriei, dar care în continuare nu-i spune nimic.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Brâncuși, scris de Moni Stănilă.
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
Ne așteaptă o nouă săptămână în care ne petrecem timpul liber responsabil.
„Nu-mi pot proteja fiica de viitor și nici măcar nu pot să îi promit o viață mai bună. Tot ce pot să fac este să o învăț să îi pese,” scrie Jonathan Safran Foer în ultima lui carte.
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
În timpul comunismului, un spital de psihiatrie încerca un model de tratament ce punea în centru relația cu pacientul. Astăzi, într-un spital din apropiere, câțiva angajați se străduiesc să-i facă pe cei internați să se simtă ca acasă.
L-am reîntâlnit pe Yury Kordonsky la Timișoara, unde a avut premieră la Teatrul German de Stat cu Dragonul de Evgheni Schwartz chiar în zilele în care armata rusă a atacat Odesa, orașul său natal.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Am discutat cu specialistul în etologie Carmen Strungaru despre rău, frumos și neîncredere.
Democrația este percepută ca un spațiu politic al oamenilor, dar realitatea este că trăim într-o comunitate mixtă, pe care o împărtășim cu animalele non-umane. Deciziile politice le afectează deopotrivă. Prin urmare, de ce nu am include animalele în comunitatea noastră politică? Filosofi contemporani au început să discute despre democrație inter-specii.
Când vine vorba de conflicte între oameni și animale, soluțiile propuse sunt adesea brutale: animalele trebuie să dispară. Aceste decizii implică convingerea adâncă înrădăcinată că omul este, pur și simplu, mai important decât celelalte viețuitoare. Dar are sens să privim lucrurile așa?
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
Cum s-a schimbat atitudinea românilor față de câinii fără stăpân în ultimii 20 de ani.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Un fotograf documentează munca taxidermiștilor din România, unde meseria de a conserva animalele după moarte e foarte rar întâlnită.
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
Ne aflăm într-un moment de cumpănă: fie oamenii extermină întreaga populație de urși de pe continent, fie urșii și oamenii reușesc să-și împartă de bună voie teritoriul.
„Ideea de bază este că suntem animale. Dar tot uităm asta“, iar ca animale — a arătat către corpul ei — „lucrul acesta trebuie să se mişte“.
O întrebare importantă, la care încearcă să răspundă unul dintre cei mai activi cercetători ai lumii animale.
10 scriitori și traducători vorbesc despre Festivalul Internațional de Literatură Iași 2018, cel mai mare festival de literatură din România.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.