De vorbă cu o tânără regizoare rusă, despre filmul în care a adunat moartea mamei ei, despărțirea de iubitul care fuge de mobilizare și supraviețuirea acestor pierderi, pe fundalul undergroundului din Moscova.
Imaginează-ți o lume în care femeile nu au voie să vorbească sau să-și arate chipul în public, nu pot să iasă din casă neînsoțite sau să studieze. Asta este realitatea pe care o trăiesc în 2025 fetele și femeile din Afganistan și o parte din viața pe care a cunoscut-o Metra Mehran.
Dacă stai pe net, n-ai cum să nu dai peste picturile lui. Și să nu te identifici cu unele dintre ele. Lucian Prună mi-a povestit cum a ajuns să picteze viața omului obișnuit și cum a înlocuit galeria de artă cu social media.
Am stat de vorbă cu actrița și creatoarea de modă Zita Moldovan despre cum se simte Ziua Internațională a Romilor în acest an tensionat. „E o perioadă în care ne luăm de la orice”, crede Zita.
De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Am fost în atelierul pictorului Șerban Savu, care a reprezentat România la Bienala de la Veneția de anul trecut. Am vorbit pe larg despre drumul lui prin arte și idei, și despre cum s-a inspirat din Tițian, Poussin și din realismul socialist pentru a reda viața cotidiană ce se deschide în fața ferestrei, despre cum arată programul lui de atelier și nesiguranța continuă cu care munca artistică vine la pachet.
Eyal Sivan e un regizor de film documentar israelian stabilit în Paris și condamnat la relevanță. Se bucură mereu când e invitat la festivaluri internaționale, însă ar prefera să nu fi avut dreptate în filmele sale de acum 30-40 de ani.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
Ursula Philippi este prima femeie organistă din istoria de cinci secole a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Artista povestește despre cum a studiat în anii ’70 pe singurul loc scos la concurs pentru orgă și cum nu s-a putut despărți niciodată de instrumentul la care a cântat toată viața.
L-am întâlnit pe laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Abdulrazak Gurnah la FILIT Iași și am descoperit un interlocutor blând, dar ferm, care își exprimă ideile și opiniile cu relaxare și cu o onestitate refractară la orice fel de complezențe.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Pornind de la cartea „Nomadism. Despre gândirea care devine corp”, am avut o conversație cu Laura T. Ilea despre experiența ei ca cercetătoare în Canada, despre cum e să pendulezi ca scriitoare între două limbi, despre călătoriile ei în deșert și în Brazilia & despre frică și depășirea traumelor individuale și colective.
O echipă de cercetătoare a reușit să reconstituie din frânturi de istorii și o arhivă de imagini viața și munca Ellei Hintz, una dintre foarte puținele femei fotograf din Clujul începutului de secol 20.
George Vlad povestește despre expedițiile sale prin lume și despre filmele la care a lucrat ca inginer de sunet. Printre ele, Mufasa: The Lion King și Dune 2, pentru care a înregistrat sunetele deșertului.
Am discutat cu Vlaicu Golcea despre „Urși”, prima piesă de teatru radiofonic creată cu dataset AI în România. Bonus: reflecții asupra șabloanelor în artă, posibilii pași spre a descoperi „the new new” în materie de muzică și împăcarea omului cu mașinăria.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
„Există o legătură, întărită uneori de secrete și de rușine, alteori de tandrețe și speranță, între personajele ei. De cele mai multe ori simt că legătura asta mă include și pe mine.”
Am discutat cu scriitoarea Stephanie Bishop despre riscurile de a chestiona vocal autoritatea, despre relația dintre feminism și literatură, dar și despre felul în care poate ea să ajute studentele și studenții care vor să scrie ficțiune.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
Am stat de vorbă cu fotograful britanic afiliat Magnum Photos Stuart Franklin, despre adevăr, etică și cum ne uităm la natură. Mi-a zis că lui nu-i place deloc imaginea care l-a făcut celebru.
Actrița și regizoarea romă Alina Șerban povestește despre drumul ei, dintr-o casă de chirpici până la New York, și despre miza artei sale.
„Expoziţia Dan Popescu”, găzduită la palatul Lahovary din București, aduce laolaltă mai mult de 500 de lucrări de la peste 40 de artiști români, cu promisiunea de a împărtăşi cu noi toţi istoria artei adunată în cei 21 de ani de existență a galeriei independente H’art. Un tur subiectiv prin expoziție, prin munca și mintea lui Dan Popescu.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
