O jurnalistă româncă și un antropolog ucrainean își compară observațiile asupra a două evenimente diferite (dar uneori remarcabil de asemănătoare), care au avut loc de Ziua Independenței Ucrainei în capitala României.
Un portret al directoarei centrului pentru ucraineni din Brașov Katya și al muncii ei sisifice, de a asigura refugiaților tot ce le trebuie - în mod special educație pentru copiii lor.
Cum funcționează programul guvernamental 50/20, care decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România? Și de ce pentru unii proprietari români e prilej de speculă, dar și de conflicte cu ucrainenii?
Cine sunt cei care le predau copiilor ucraineni aflați în refugiu la Brașov? O jurnalistă și fostă voluntară a centrului CATTIA a stat de vorbă cu oamenii care s-au transformat în profesori pentru copiii comunității lor.
O tânără jurnalistă de origine transnistreană merge în teritoriile proaspăt recuperate de armata Ucrainei, ca să ne arate ce au făcut rușii în zonele pe care le-au ocupat.
Un cuplu ucrainian-belorus pornește în cautarea unui loc sigur.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
O cercetătoare în paleoclimatologie și schimbări climatice ne explică de ce speciile, inclusiv omul, nu au timp să se adapteze schimbărilor care apar odată cu creșterea temperaturii globale.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Am petrecut o lună la sat, în județul Bistrița-Năsăud, de unde am revenit cu perspectivele unor femei din rural asupra căsătoriei și vieții de familie.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Conceptul anti-globalist de suveranitate alimentară pare să devină un instrument folosit pentru câștigarea voturilor de dreapta, încălcarea regulilor de mediu și menținerea agrobusiness-ului cel de toate zilele.
La începutul acestui an, Libanul suferea din cauza creșterii dramatice a prețurilor la combustibili, a inflației galopante, a instabilității politice și a celei mai mari populații de refugiați pe cap de locuitor din lume.
O antropologă creionează contextul unui portret colectiv și efemer al muncii, desprins dintr-o cercetare de teren la Târgu Neamț.
O jurnalistă petrece trei săptămâni într-un sat din nordul României, care se micșorează și îmbătrânește, odată cu oamenii lui.
Am întrebat trei tineri activiști de mediu cum văd implicarea tinerilor, dar și descurajarea cu care se confruntă când vine vorba de schimbările de climă.
Citește un fragment din romanul lui Paolo Cognetti, o poveste care se întâmplă la peste trei mii de metri altitudine, într-un peisaj pe cât de liniștitor, pe atât de periculos.
Acum aproape șapte ani, când Luiza a zis „auzi, vreau să vorbim ceva, hai să bem o bere”, cu siguranță nu mă așteptam ca la un moment dat să scriu textul ăsta.
N-aș fi putut pleca de la Scena9 dacă nu știam că suntem bine. Că am ajuns într-un punct în care construcția structurii de rezistență s-a încheiat.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
Ce înseamnă să fii salvamar în România? Ce obligații și ce drepturi ai când trebuie să îți riști viața încercând să salvezi alte vieți?
Pe 2 iulie, un tânăr pe care îl cunoșteam din copilărie și-a pus capăt zilelor. Am decis să scriu și să ilustrez povestea lui, fără să intru pe tărâmul emoțiilor sau al spiritualității. Și, mai ales, mi-am propus să nu-l judec.
Un cercetător de origine română s-a angajat într-o piață londoneză ca să înțeleagă problemele muncitorilor pe timp de noapte. Ce a aflat?
Am stat de vorbă cu cei care au organizat „Khetane”, un festival care a celebrat cultura romă și a vorbit despre justiție socială, organizat în cel mai mare ghetou din Europa.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
