Pe desele ei drumuri între Chișinău și Iași, Iași și Chișinău, o tânără studentă transformă necunoscutul în acasă și cunoscutul în dor - toate la bordul rutierei lui ghea Mișa.
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Se vorbește adesea despre deșertificarea din sudul Olteniei, însă o incursiune la Dăbuleni îți arată că zona se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
E adevărat că „tinerii din ziua de azi” nu mai citesc, așa cum susțin mulți din generațiile pentru care cartea era măsura supremă a cunoașterii? Sau e un mit perpetuat din prea puțină înțelegere a noilor obiceiuri și nevoi culturale ale tinerilor? Am invitat cinci oameni din domenii diferite să lămurim împreună aceste dileme.
Ce mai înseamnă 8 martie și pentru cine? Le-am pus această întrebare câtorva dintre adolescentele cu care lucrez în ultima vreme. Unele mi-au spus că pentru ele nu înseamnă nimic. Altele au scris cu forța, duioșia și vulnerabilitatea cu care doar niște tinere o pot face.
Pentru că luna trecută Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa a poposit la București, două jurnaliste și scriitoare au discutat despre cum se vede şi cum se scrie istoria pe linia Chişinău-Bucureşti-Londra.
Al treilea episod al seriei despre schimbările de climă explorează viața în București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii.
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Seria despre schimbările climei poposește la Vatra Dornei, un oraș al cărui turism de iarnă depinde de cât ninge și când
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Într-un stat care pare interesat doar de natalitate și familia tradițională, cine le ascultă și le ajută pe tinerele care nu au primit educație sexuală, pe cele care care vor să facă avort, dar nu își permit sau nu au unde, sau care au trecut prin situații de abuz? Printr-o linie telefonică de ajutor, moașa Irina Mateescu și echipa ei încearcă să fie răspunsul.
În primul episod al seriei „Schimbări climatice” îi întrebăm pe puținii pescari rămași în Jurilovca, o localitate din Delta Dunării, cum le schimbă natura viața și munca.
Explorează cariera de peste trei decenii a fotografului român, membru Associated Press, și descoperă cum s-a schimbat însăși natura războiului și acoperirea sa în mass-media în tot acest timp.
Explorează o cronologie a vieții tinerei jurnaliste Larisa Kalik, filtrată prin cele două conflicte care i-au marcat viața: cel din republica separatistă Transnistria și cel din Ucraina.
Am făcut 1.600 de kilometri în două zile, de la București până aproape de linia frontului din sudul Ucrainei, alături de Gabor Petru – omul-ONG care de doi ani nu s-a oprit din ajutat țara vecină.
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
