Intră la idei / Antropologie
Cei dispăruți nu uită
Alexandra Ion, Simina Popescu
Ce se întâmplă cu oasele celor dispăruți în evenimente traumatice - persecuții politice, războaie, epurări etnice, genocid?
Ce se întâmplă cu oasele celor dispăruți în evenimente traumatice - persecuții politice, războaie, epurări etnice, genocid?
Am stat de vorbă cu jurnalista americană Rachel Snyder, care a petrecut aproape un deceniu documentând fenomenul violenței în familie.
O echipă de artiști din România și Marea Britanie transformă anul 1994 în jocuri video.
În aproape toate cazurile de divorț din România în care sunt implicați copii, aceștia rămân după despărțire cu mamele lor. Uneori, tații care vor drepturi egale în viața copiilor sunt discriminați.
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Citește un interviu cu Aleksandar Hemon, unul dintre cei mai lucizi scriitori ai zilelor noastre. Interviul a apărut prima oară în numărul doi al revistei printate.
Am stat de vorbă cu tânărul cineast Jérémy Gravayat, al cărui documentar despre familiile de români de la periferia Parisului își va întâlni, luna aceasta, publicul din România.
Într-o relaţie, celălalt trebuie să-ţi devină familiar, fără a-şi pierde misterul. Să devină mai bun, rămânând, însă, omul de care te-ai îndrăgostit. Un filosof trece în revistă definițiile contradictorii ale iubirii.
De anul ăsta, o facultate de la Universitatea din București oferă un curs de studii culturale despre jocurile video. Dar care e legătura dintre identitatea culturală și gaming?
„Acasă în lume”, un volum de antropologie vizuală coordonat de Vintilă Mihăilescu și Ioana Tudora, ne îndeamnă să definim diferența dintre „casă” și „acasă”.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
Aproape 50.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer ca vloggerul acuzat de instigare la violență asupra femeilor să fie „scos de pe Internet”. E, oare, posibil acest lucru? Dar mai ales: este drept?
După legea care ar elimina conceptul de gen din școală, Ungaria, Polonia, Brazilia ne așteaptă în comunitatea selectă a statelor iliberale. Dar ce înseamnă mai exact acest concept și cum a devenit el sperietoare?
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
Am invitat copii de vârste diferite să-și deseneze experiențele din izolare și lupta oamenilor mari cu pandemia de coronavirus.
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
În weekendul de după încheierea stării de urgență, ne-am plimbat între Constanța și Mamaia, să vedem cum iese litoralul din carantină.
Nevoia de acționa împreună din simpatie duce la o conștientizare a problemelor sociale. Dar prejudecățile noastre despre lume și despre ceilalți ne pot tăia din avântul binefacerii.
Șapte adolescenți din diverse orașe din țară povestesc despre viața lor în izolare, despre transformările prin care trec în această perioadă și despre cum e să faci școală online.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Ca să înțelegem cum am ajuns în punctul în care un cunoscut politolog postează o „glumă” rasistă, am trecut în revistă trei decenii de umor românesc rasist.
Chiar dacă mare parte dintre afirmațiile potrivit cărora noul coronavirus ar proveni dintr-un laborator din Wuhan, sunt respinse din start ca fiind fake news, această ipoteză este posibilă.
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
