Fotbalul se pregătește să ia tot mai mult forma unei dezbateri asupra imaginilor, întreruptă ici-colo de faze de joc cu rol de exemplu. Cunoștințele de desen, anatomie și fizică sunt un bonus.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
Ai putea să deschizi „Amurgul Evului Mediu” la întâmplare și să vezi că, într-adevăr, Huizinga se uită la istorie din alt loc, care aparține încă istoriei, dar îl apropie și de literatură.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ce înseamnă astăzi limitele cunoașterii? Și e adevărat că dacă știi prea multe devii superficial?
Cât de mult poate mass-media să distorsioneze percepția pe care o avem asupra realității? DEZinfo Talks își propun să găsească câteva răspunsuri.
Care sunt temele principale ale negaționismului climatic, cum ajung ele în România și cine le răspândește?
Ce se întâmplă când un om de știință se pune în serviciul statului, mai ales în perioade tulburi ale istoriei?
Știu că sună morbid, dar demult îmi doream să mă aflu la Londra când avea să se sfârșească această domnie. E defect profesional.
Iulian Bocai scrie despre două cărți de Pierre Hadot, care ne întoarce în Antichitate ca să ne arate cum era pe vremea când un filozof putea să fie filozof și fără să fi scris vreodată ceva.
Scurtă incursiune în bucătăria Mariei Cantili Golescu, boieroaică acum o sută și mai bine de ani. (Se lasă cu o băutură fresh, de vară.)
De unde ne informăm? Mai mult de la televizor sau de pe net? Ce ne convinge să deschidem un articol? Titlul sau încrederea în publicație? La ce folosim rețelele sociale? Mai mult pentru știri sau pentru ținut legătura cu familia și prietenii?
Am mers până-n capătul celălalt al țării la singurul muzeu al presei din România, unde-am găsit cele mai vechi colecții de ziare, reviste, manifeste, cărți de vizită, reviste umoristice, din presa de la noi și din diaspora.
De ce este fundamental greșit felul în care ne gândim la acest proces natural.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Când v-ați gândit ultima dată la cum funcționează imaginația voastră?
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Spune-i unui elev care se vede singur într-o sală de concurs că e cel mai bun și că ceea ce face el contează.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
Când îi ai în grijă pe cei care fug de război, voluntariatul e munca a o mie de slujbe.
Dacă n-ai chef să încingi grătarul și ai prefera mai degrabă o plimbare, dar ai cam rămas fără idei de locuri în care să mergi, am scos câteva recomandări testate din rezervele proprii și ți le punem la dispoziție.
În loc să așteptăm ca inovația tehnologică să ne izbăvească de inegalități sociale și de dezastrul climatic, trebuie să avem grijă de infrastructurile existente și de muncitorii invizibili care le țin în viață.
