Istorie / Carte
România dinăuntru dinafară
Iulian Bocai
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
O cronică dublă pentru „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema” și „Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte”.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Unii dintre cei care au prins Revoluția din 1989 în copilărie revin la amintirile despre primii lor ani de școală în comunism, despre primele gloanțe auzite pe viu și primele știri false răspândite în jurul lor. Unii dintre ei se întorc la traumele suferite atunci, dar care i-au schimbat pentru totdeauna și de care au devenit conștienți abia la maturitate.
Lenea nu e văzută cu ochi buni în cultura occidentală, dar poate fi o experiență filozofică în sine.
Cum să spui banalități și lumea să te creadă profet. O cronică a volumului „Sapiens. O scurtă istorie a omenirii”.
Democrația este percepută ca un spațiu politic al oamenilor, dar realitatea este că trăim într-o comunitate mixtă, pe care o împărtășim cu animalele non-umane. Deciziile politice le afectează deopotrivă. Prin urmare, de ce nu am include animalele în comunitatea noastră politică? Filosofi contemporani au început să discute despre democrație inter-specii.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
Cum înveți să te obisnuiești cu anxietatea, când știi că îți va fi parteneră pe termen lung.
O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
Acum nu vreau să-mi imaginez viitorul. Dar aș vrea împreună să ne reimaginăm trecutul, adică să ne aducem aminte. Un material din Arhiva Scena9, publicat în 2021.
Am stat de vorbă cu Liviu Cîmpeanu, cercetător în istorie medievală, despre cea mai nouă carte a sa. Punctul ei de pornire este un jurnal de campanie al cavalerilor teutoni, care pune într-o nouă lumină un episod important din istoria Moldovei medievale și domnia lui Ștefan cel Mare.
Filosoful Costică Brădățan și Julien Crockett, avocat și publicist, discută despre setea de succes și binefacerile ascunse ale eșecului, despre căutarea și crizele sensului, despre ratați fabuloși ai istoriei, de la care trebuie să ne însușim lecții de viață.
Ce înseamnă că ne mai putem imagina o societate altfel decât capitalistă? Această idee o disecă Mark Fisher în „Realism capitalist. Nu există nicio alternativă?”.
Autoarea cărții „Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare” scrie despre întâlnirea pe viu cu lucrările sculptorului, în cea mai consistentă expoziție dedicată lui Brâncuși din România ultimilor 50 de ani.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Înainte de lansarea sezonului 4 al serialului, am stat de vorbă cu creatoarea lui, Laurie Nunn, despre scenele de sex dintre adolescenți și despre importanța educației sexuale.
În 2018, jurnalistul Marius Comper a vorbit despre anxietate, industria porno, extremiști și fake news cu Jon Ronson, unul dintre cei mai șmecheri jurnaliști și autori de non-ficțiune din lume. Un material din arhiva Scena9.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
Care e legătura dintre moda feminină și occidentalizarea Țării Românești? Și cum se oglindește revoluția politică în hainele celor mai bogați? Explică cercetătorul Tudor Dinu.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Am vorbit cu o echipă de profesori și doctoranzi care au căutat să identifice cauzele lipsei de empatie în actul medical și care și–au propus să îmbunătățească relația dintre medic și pacient.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
