Viață&co / Tineri
Cum adică „cine sunt eu?”
Mălina Cristea, Patricia Cîrtog
O foarte tânără jurnalistă și studentă la Psihologie își dă seama că se confruntă cu o criză identitară și pleacă în căutarea unor răspunsuri.
O foarte tânără jurnalistă și studentă la Psihologie își dă seama că se confruntă cu o criză identitară și pleacă în căutarea unor răspunsuri.
E 8 Martie și mă gândesc la toate femeile din jurul meu fără de care viața mea și a fetelor ar fi fost foarte grea în ultimii doi ani. Dar vreau ca acest text să fie citit de bărbați.
„A fi într-o relație înseamnă să te ții de mână cu persoana iubită și să-i rostești numele. Atunci ea va rosti numele tău. Pe urmă tu vei rosti numele ei. Și tot așa. Uneori schimbați poziția mâinilor.”
În perioada pițăratului, care începe la jumătatea lui decembrie și se încheie la jumătatea lui ianuarie, copiii aduc gălăgia în casele oamenilor.
De ce este fundamental greșit felul în care ne gândim la acest proces natural.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Când îi ai în grijă pe cei care fug de război, voluntariatul e munca a o mie de slujbe.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Nimeni nu știe când au început să se taie porcii în Banat. Se zice că primul bănățean care a tăiat un porc a fost un oarecare Bagea Ion.
Sunt afantazică, adică nu pot crea imagini cu mintea. Dacă închid ochii, nu-mi pot vizualiza mama și nici nu m-am putut gândi vreodată că aș putea.
Ce ne pot spune bananele și portocalele despre (post)socialism? Și, de fapt, care-i legătura dintre viața cotidiană și politică?
În România, se risipesc 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual. Cum s-a ajuns aici și ce putem face ca să consumăm mai responsabil?
Suntem, oficial, cea mai puțin deprimată țară din UE. O psihoterapeută explică de ce în România mai că nu există depresie cronică?
Am întrebat 8 mame tinere care locuiesc în capitală cum le tratează orașul de când se deplasează +1, în care acel 1 implică un mijloc de transport de tip căruț.
Ce ne învață despre stil și experiment o expoziție care a aniversat 50 de ani de design vestimentar la Universitatea Națională din București.
O mamă își negociază relația de love-hate cu orașul, care i-a devenit aproape imposibil de navigat cu căruciorul copilului.
De Ziua Internațională a Persoanelor Non-Binare, o invitație la reflecție despre nevoia unui limbaj inclusiv, care să reformeze felurile tradiționale de a oglindi genul.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
De curând, eutanasia voluntară și sinuciderea asistată au devenit legale în Spania. Un cercetător în etică aplicată pune în balanță argumentele pro și contra dreptului de a-ți sfârși viața cu demnitate.
Mi-a fost rușine de felul în care arăt de când mă știu. Și de aproape zece ani pendulez între anorexie și bulimie.
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
Nu am ambiții clare în viață, sunt convinsă că ideea de succes e relativă și că formulele de fericire sunt înguste. De unde, totuși, nevoia compulsivă de mai mult și mai bine, care mă macină, dar și exaltă? Și care e prețul ei?
O scrisoare foarte deschisă, despre cum se simte depresia și cum se înnoadă ițele ei cu cele ale identității.
