★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
Un arhitect atrage atenția asupra degradării Hotelului Concordia, locul în care s-a decis dubla alegere a lui Cuza. Un istoric desface câteva mituri legate de Unirea Principatelor.
Rubrică nouă: În anul Centenarului revizităm evenimentele Marii Uniri, le deconstruim și suflăm de pe ele praful clișeelor. Începem cu Basarabia.
La 28 de ani distanță, Bucureștiul își arată încă vechile răni.
Am luat o pauză de la știri și am citit câteva cărți recente de istorie. Data viitoare când în presă va exploda un subiect hot, recomandăm exercițiul ăsta de detașare.
Antropologul american Katherine Verdery va publica în curând „Viața mea ca spioană”, o carte pornită de la confruntarea cu propriul dosar întocmit de Securitatea din România.
Astăzi vorbim mai mult și mai deschis despre Holocaust și antisemitism. Dar și iudeofobia face din nou ravagii și probabil nu a dispărut niciodată, doar a fost ținută ascunsă.
În iunie 2017, se fac 76 de ani de la Pogromul de la Iași. Care a pornit de la niște zvonuri. Pe lângă zvonuri, a mai existat un declanșator, mai puțin cunoscut: culoarea roșie.
Mihail Sebastian face foarte bine. „De două mii de ani” a fost publicat de curând în colecția Modern Classics de la Penguin.
A condus Cristi Radu, conferențiar în istorie inedită a orașului, printre ruinele lui Ceaușescu și renovările lui Oprescu.
