Promisiunile noastre de Anul Nou dau greș pentru că asta-i menirea lor. Pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi singurul moment al anului când ne permitem să luăm în râs eșecul, râzând în același timp de noi înșine.
Cum definești frumosul și ce legătură are asta cu sexul explică Iulian Bocai în cronica sa la cartea „Experiență estetică” de Jean-Marie Schaeffer.
Lenea nu e văzută cu ochi buni în cultura occidentală, dar poate fi o experiență filozofică în sine.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
Filosoful Costică Brădățan și Julien Crockett, avocat și publicist, discută despre setea de succes și binefacerile ascunse ale eșecului, despre căutarea și crizele sensului, despre ratați fabuloși ai istoriei, de la care trebuie să ne însușim lecții de viață.
Ce înseamnă că ne mai putem imagina o societate altfel decât capitalistă? Această idee o disecă Mark Fisher în „Realism capitalist. Nu există nicio alternativă?”.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
Dacă am putea să ne îmbunătățim comportamentul moral printr-o serie de intervenții directe la nivel biologic, am face-o în mod voluntar?
Cum ne uităm la inteligența artificială, „sinele” sau individualismul în contemporaneitate.
Am vorbit cu un „filosof” înzestrat cu inteligență artificială despre specia care l-a creat. Articol din arhivă.
Conferențiarul în filosofie Cristian Iftode scrie despre întâlnirea cu Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.
Cum e posibil ca un om să facă ceva ce nu este în niciun fel palpabil în interesul său propriu, doar de dragul altora?
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
Iulian Bocai scrie despre două cărți de Pierre Hadot, care ne întoarce în Antichitate ca să ne arate cum era pe vremea când un filozof putea să fie filozof și fără să fi scris vreodată ceva.
Spune-i unui elev care se vede singur într-o sală de concurs că e cel mai bun și că ceea ce face el contează.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
După un an de pandemie, introducerea în etică proaspăt publicată de Cristian Iftode e o unealtă de care avem nevoie mai mult ca oricând.
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Într-o relaţie, celălalt trebuie să-ţi devină familiar, fără a-şi pierde misterul. Să devină mai bun, rămânând, însă, omul de care te-ai îndrăgostit. Un filosof trece în revistă definițiile contradictorii ale iubirii.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
