A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
Într-un decor primordial, cineastul Emanuel Pârvu introduce aproape fraudulos o situație cu ramificații actuale. „Trei kilometri până la capătul lumii”, propunerea României la Oscar de anul acesta, e menit să satisfacă mai degrabă așteptările unui public internațional decât curiozitățile oamenilor locului.
Citește un fragment dintr-o carte care explorează cultura cosmonauticii în România comunistă.
O echipă de cercetătoare a reușit să reconstituie din frânturi de istorii și o arhivă de imagini viața și munca Ellei Hintz, una dintre foarte puținele femei fotograf din Clujul începutului de secol 20.
O întoarcere în verile copilăriei, când puștiul de atunci descoperă ce înseamnă masturbarea, cu ajutorul unui roman SF și al unei ore de religie.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
„The Watermelon Woman” (1996) al lui Cheryl Dunye e ca un cocktail molotov făcut în sufragerie, pregătit într-o sticluță de suc: nimic nu-i anunță puterea, fervoarea acidulată.
Jewel Shaju s-a născut în India, a copilărit în Arabia Saudită, a făcut facultatea în Ucraina și a venit la rezidențiat în România. I-ar plăcea să rămână aici, să profeseze în continuare ca medic și să-și construiască o viață la noi în țară, însă legislația nu-i permite și se vede nevoit să plece.
★★★★★☆☆☆☆☆
Un sculptor dă din coate încercând să alieze pretențiile organelor oficiale și viziunea sa artistică mai mult sau mai puțin suverană. „Der nackte Mann auf dem Sportplatz” pune niște întrebări vechi de când lumea, pe care societatea comunistă le-a cristalizat atât de obsesiv și de acut, încât a ajuns să le scape de sub control.
Le-am invitat pe cele două poete şi traducătoare a dialog deschis despre despre scris și multitaskingul necesar în spațiul dintre artă & muncă, despre cum jonglează cu maternitatea și cu literatura, despre rolul poeziei și al poetelor acum și într-un viitor posibil, când, cine știe, vor exista mai multe autoare în manuale.
Am discutat cu coordonatorii antologiei de proză scurtă scrisă de femei „Retroversiuni. Blocaje”, Cristina Ispas și Victor Cobuz, pentru a înțelege mai mult despre harta pe care o oferă o astfel de radiografiere și felul în care se desprinde raportarea autoarelor la feminism.
Provocați de un nou serial, care aduce la zi povestea din filmul brazilian cult „Cidade de Deus” (2002), am stat de vorbă cu producători și actori implicați în realizarea seriei din 2024.
Din 2010, fotograful Petruț Călinescu fotografiază litoralul Mării Negre. O selecție din imaginile lui, care surprind războiul, turismul și viața la mare, vor fi proiectate pe 23 august la Eforie Sud.
În ultimii ani, festivalurile mari de muzică par dispuse să facă și să spună orice ca să le treci pragul, însă totul s-a transformat într-un mall imens în aer liber, unde, chiar dacă artiștii tăi preferați nu o să mai vină, fii sigur că brandurile vor fi acolo, nelipsit, să facă bani și activări.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
În plină discuție publică despre hărțuirea sexuală în universitățile românești, cercetătoarea Daniela Cutaș scrie despre cum #metoo și o celebră controversă au schimbat regulile prin care universitățile suedeze evaluează etica în cercetare și încearcă să devină medii mai sigure.
De vorbă cu Martin Puchner, critic literar și filosof, despre conexiuni surprinzătoare și influențe dintre civilizații, despre ce înțelegem atunci când spunem „cultură”, despre felurile în care specia noastră își construiește memoria culturală și despre piste noi, deschise de inteligența artificială.
La 87 de ani, Tanti Profira povestește despre cum se măritau fetele odată, despre rolul femeii și despre înțelepciunea babelor, despre cum „nu mai știm să vedem binele mic.”
Citește un fragment din volumul „Cultura. Surprinzătoarele conexiuni și influențe dintre civilizații”.
Citește un fragment din volumul: „Lup roșu, negru leopard” de câștigătorul Man Booker Prize, Marlon James.
Un documentar despre compozitorii Iancu Dumitrescu și Ana-Maria Avram, reprezentanți ai avangardei muzicale autohtone, ridică întrebarea: „Trebuie să renunțe creatorul la propriile idealuri pentru a vorbi prin arta sa unei mase mari de oameni?”.
Am stat de vorbă cu cercetătorul James Poskett despre „Orizonturi. Originile globale ale științei modernei”, cartea sa recent apărută la Editura Trei. Poskett scrie o istorie a științei în care protagoniștii nu sunt superstarurile cu care ne-a obișnuit canonul, ci nume puțin cunoscute, din afara spațiului occidental. Chiar dacă moștenirea lor este cât se poate de valoroasă, a fost de cele mai multe ori trecută cu vederea.
Noii Cititori se întâlnesc cu lumea Evului Mediu și a profețiilor complicate.
Cei care au reușit să facă din Delta Văcărești un parc natural încearcă să mai ofere Bucureștiului o oază de verdeață protejată prin lege: Pajiștea Petricani, aflată în nordul Bucureștiului. Am făcut o expediție prin cele șase hectare care adăpostesc zeci de specii de plante și animale și care pot oferi o gură esențială de aer orașului, în condițiile în care temperaturile record devin norma.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
