Teatru / Norvegia
Realități absurde
Victor Olăhuț
În care un regizor român realizează în Norvegia un spectacol despre realitățile (perfecte? absurde?) ale lumii dominate de ecrane în care trăim.
În care un regizor român realizează în Norvegia un spectacol despre realitățile (perfecte? absurde?) ale lumii dominate de ecrane în care trăim.
Povestea compozitorului Leoš Janáček, „prima dragoste” muzicală a scriitorului Milan Kundera.
Un regizor român și-a petrecut mai bine de trei săptămâni în Norvegia în preajma regizorului Tor Arne Ursin și a aflat că se poate face teatru cu mult calm și generozitate.
Cum construiești un spion, de ce nu ne plac refugiații și cum putem renunța la resentimente? Un interviu cu autorul romanelor „Simpatizantul” (câștigător al premiului Pulitzer în 2016) și „Devotatul”.
Coregrafii Gabriela Carrizo și Franck Chartier de la compania belgiană Peeping Tom sunt autorii unor universuri performative bizare, dark, la intersecția dintre realitate și imaginație.
Dincolo de interesul, real și/sau mimat, pentru un subiect care ne privește pe toți, artiștii exploatează performativ o poveste cu veleități teatrale: o catastrofă în derulare cu potențial tragic, însoțită de numeroase conflicte și cu un final incert.
Citește un poem inspirat de „Surname Viet Given Name Nam”, un documentar despre condițiile dificile înfruntate de femei după reunificarea celor două Vietnamuri în 1976, și provocat de cineclubul feminist F-Sides.
Familie este un spectacol care recreează contextul sinuciderii unei familii, fără a intenționa să ofere mai multă lumină în ceea ce privește motivul și fără a cosmetiza în vreun fel finalul.
David Duchovny, cunoscut mai degrabă pentru rolul din „Dosarele X”, a publicat o nuvelă thrilleristică, a cărei acțiune se petrece pe fundalul recentei noastre pandemii.
Un regizor român descoperă că mai există cel puțin un loc pe lume unde teatrul se face din pasiune: la StamFest, în Norvegia.
Hitul moldovenesc „Carbon” ajunge și pe marile ecrane din România. Lăsăm scepticismul la intrare, iar la final ne vine să șoptim: „Încântați de cunoștință!”
Al doilea episod din seria de recenzii scrise de copii „Noii cititori” spune o poveste despre visare și explorare.
Meritul scriitoarei Karolinei Ramqvist e de a scoate din „muzeu” o personalitate care nu doar că a contribuit la emanciparea femeilor, dar a experimentat o situație de viață catalogată azi cel puțin inumană.
În „L’Ultima notte di Amore”, cineastul Andrea Di Stefano nu-și poate refuza niciun clișeu al thriller-ului cu polițiști corupți.
Un interviu cu Alice Diop, regizoarea filmului „Saint Omer”.
Citește un fragment din volumul „Orizonturi” de James Poskett.
Cum ne amintim de una dintre cele mai influente artiste ale ultimelor decenii care a demonstrat că nu poate trăi altfel decât creând.
Când „redescoperirea” e, de jure și de facto, „descoperire”.
Citește un fragment din volumul lui Gideon Rachman, care se uită la liderii autoritari ajunși pe scena politică contemporană.
Unul dintre elementele care favorizează abuzurile în artele spectacolului și cinema este lucrul cu corpul, care presupune atingere și intimitate.
Un interviul cu regizorul argentinian Andrew Sala, invitat la TIFF cu filmul „Barbarii”, o poveste intensă, cu un puternic mesaj social.
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
„Tot ce privesc, privesc printr-un filtru”. Fraza descrie bine estetica generației de poeți de după 2010, pe care Daniel Coman o preia mimetic, însă doar în literă.
„Vreau să mă uit la scrisul meu ca la o extensie a ce au scris alte femei înaintea mea. Îmi place să scriu după ce le citesc cărțile sau din mijlocul lor.”
Le-am invitat pe solistele Corina Sîrghi și Mioara Lincan la o discuție deschisă despre ce înseamnă să fii cântăreață de muzică lăutărească în zilele noastre, dar și despre cum e să fii femeie pe o scenă dominată de bărbați.