Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
O serie de recomandări care te ajută să te uiți la mediu altfel.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Citește câteva proze foarte scurte din volumul de debut al Irinei Bruma, apărut anul acesta la editura Cartier.
Citește un fragment din cel mai recent roman de Sofi Oksanen, despre Olenka, o tânără din Ucraina postsovietică, și încercarea ei de a-și construi o viață în Finlanda.
Citește un poem din volumul de debut al lui Simone Atangana Bekono, proaspăt apărut la Editura Fractalia
Traducătoarea Iulia Gorzo își începe jurnalul de lucru cu „Basme”, un roman grafic despre un ținut fictiv numit New York, condus cu mână de fier de Albă-ca-Zăpada.
Citește un fragment din cea mai nouă antologie „Freeman's”, apărută recent la Black Button Books, despre cruzimea și tandrețea transformării din fată în femeie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Al treilea roman al lui Sally Rooney, „Lume frumoasă, unde ești?” e construit pe o radiografie în mișcare.
La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, scriitorii Simona Sora, Ionuț Chiva și Florin Iaru vorbesc despre rolul acestuia în istoria literaturii române.
„Auzi, dom Preda, hai să te îmbraci că avem treabă, spuse Păunescu. În două ore Ceaușescu are întâlnire cu scriitorii.”
Citește un fragment din „Repetiție pentru o lume mai bună” (Editura Polirom, 2022), noul roman al lui Mihai Radu.
Olga Grebennik are 35 de ani, e mamă, soție, fiică, artistă și scriitoare. E un om a cărui viață a fost ruptă în două.
Zona nouă a continuat să facă ce a făcut mai bine din 2015 încoace: un festival fresh și exemplar, care ne pune pe harta world literature.
★★★★★☆☆☆☆☆
Artistul Mihnea Mihalache-Fiastru revine cu „ȘPEC”, o proză despre jurnalismul senzaționalist al anilor 2000.
Întreruperea provocată de pandemie îi imprimă Bookfest-ului aspectul unor straturi geologice suprapuse: cărți foarte recente stau alături de volume publicate în 2021, dar care nu au putut fi lansate.
Citește în premieră un fragment din biografia unui jurnalist care a lucrat 10 ani în televiziunea din Rusia - aceea care vrea să te facă să nu mai crezi în existența adevărului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Termenul de „Väterliteratur” se referă la romanele scrise de autorii celei de-a doua generații de după Holocaust. Romanul „Sunt oare un călău?” al Liliei Calancea reprezintă o variantă est-europeană a unei astfel de proze.
De ce spun unii vorbitori de engleză „the” Ukraine, deși e greșit? Cum arăta țara vecină înainte de război și cine o iubea? O proză scurtă despre dragoste, depresie și patriotism.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Stai jos sau cazi”, Bogdan Munteanu vrea să aducă tema epilepsiei în prim-plan cu umor, însă ajunge să pună în scenă o narațiune forțată.
★★★★★☆☆☆☆☆
Toți autorii au încercat să traducă melancolia și anxietatea înaintării în vârstă într-un fel sau altul. În ultimul său volum de poezie, Simona Popescu a găsit, poate, cea mai cinstită metodă: în tăcere.
Citiți un fragment din „Ultimii cai din stepă”, un roman norvegian care abordează tema largă a schimbărilor climatice.
★★★★★☆☆☆☆☆
În cele peste 600 de pagini ale romanului „Abraxas”, asistăm la lupta antologică a doi titani contemporani: mizerabilismul postcomunist și maximalismul postmodern.
„Asta nu e poezie”, a sunat sentința mai multor voci din presă sau de pe Facebook, indignate de ceea ce s-a întâmplat la gala premiului „Mihai Eminescu” din 2022.
Le-am invitat pe cele două poete şi traducătoare a dialog deschis despre despre scris și multitaskingul necesar în spațiul dintre artă & muncă, despre cum jonglează cu maternitatea și cu literatura, despre rolul poeziei și al poetelor acum și într-un viitor posibil, când, cine știe, vor exista mai multe autoare în manuale.
