Istoricul neamului.
Ce fel de istorie a României tipărește Primăria București pentru elevi? Am aruncat un ochi critic peste cărțile tipărite pe bani publici în proiectul „Centenarul Marii Uniri Explicat Tinerilor”.
În timpul Pogromului de la București, legionarii au ucis 125 de evrei, au jefuit peste 1.200 de clădiri și au ars în întregime două sinagogi.
O incursiune în primul deceniu de după Marea Unire pentru a-i găsi pe aceia cărora marile evenimente de acum 100 de ani le-au schimbat viețile în bine sau în rău.
Despre implicarea femeilor în Marea Unire din 1918 în limitele impuse de o cultură politică rezervată bărbaților.
Cum a mers recunoașterea internațională a Marii Uniri și cui trebuie să-i mulțumim pentru ea?
În care aflăm cum s-a făcut unirea unei părți din Banatul istoric cu România.
Din care aflăm despre campania armatei române în Ungaria și cum a folosit ea la consolidarea Unirii.
Din care aflăm despre avantajele și dezavantajele României în privința Unirii, la Conferința de Pace de la Paris (1919).
Din care aflăm cum s-a desfășurat adunarea națională de la Alba Iulia și cum s-au derulat evenimentele din Transilvania la intrarea în anul 1919.
Din care aflăm despre gâlceava românilor ardeleni și bănățeni cu guvernul maghiar în zilele târzii de toamnă ale anului 1918.
Din care aflăm de ce România Mare a ajuns să includă o Bucovină mai mare, poate, decât era cazul.
În care aflăm care au fost primele consecințe ale crizei austro-ungare pentru românii din Bucovina, Transilvania și Banat.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
Rubrică nouă: În anul Centenarului revizităm evenimentele Marii Uniri, le deconstruim și suflăm de pe ele praful clișeelor. Începem cu Basarabia.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
