Film / Debut
Opusul unei chemări la arme
Victor Morozov
Debutul cineastului Oleg Sențov, „Gamer” (2011), e un exemplu despre lucrurile interesante care se pot face cu bani puțini în această industrie.
Debutul cineastului Oleg Sențov, „Gamer” (2011), e un exemplu despre lucrurile interesante care se pot face cu bani puțini în această industrie.
★★★★★☆☆☆☆☆
În fond, „Belfast” face reclamă trecutului. Ce ne spune povestea? Că pe vremuri se trăia greu, dar fiecare zi se termina cu o îmbrățișare.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Paris, arondismentul 13” al lui Jacques Audiard, o realizare cu destule hibe, dar care merită salutată pentru curajul de a filma cel mai alunecos dintre subiecte: tinerețea.
★★★★★☆☆☆☆☆
„No Place for Fools” e un film alcătuit aproape în totalitate din vlogurile lui Serghei Astahov, un bărbat care dă afară din el, pentru cameră, o avalanșă de vorbe patriotarde și homofobe închinate lui Vladimir Putin.
★★★★★☆☆☆☆☆
Există mai multe forțe destabilizante în „Petite maman”, dar cea a etichetei de „film mic” merită discutată de la început.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Il n’y aura plus de nuit”/„Nu va mai fi noapte”, de Eléonore Weber, reprezintă unul dintre cele mai puternice gesturi documentare pe care le-am putut descoperi în ultimii ani.
Criticul Victor Morozov scrie despre două filme care rulează în cinematografe în această perioadă: „Miracol” (r. Bogdan George Apetri) și „Belle” (r. Mamoru Hosada).
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul Anei Katz „The Dog Who Wouldn’t Be Quiet”, un fel de mumblecore argentinian filmat în alb-negru, s-a văzut în România la TIFF, iar acum a poposit online, pe MUBI.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Spencer” pătrunde în cele mai faimoase culise îmbâcsite din lume – aparținând Casei Regale Britanice –, dar lasă la intrare vulgaritatea privirilor goale ale cohortelor de paparazzi.
Citește a doua parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Există escrocherie mai stridentă, în ierarhiile cinemaului din toate timpurile, decât propulsarea lui Paolo Sorrentino la rang de mare „autor”?
★★★★★☆☆☆☆☆
„Don’t Look Up” e o poantă isterică și isteață – cu-atât mai isteață cu cât reușește să prindă între două generice cât mai multe clișee bien-pensants, care să ne dea senzația că ne-am făcut datoria de cetățeni.
Citește prima parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
În 91 de ani trăiţi până acum, Radu Cosaşu a crezut în utopii politice, a fost salvat de cinema şi scrie de‐o jumătate de secol cronică sportivă.
Festivalul Filmului European perseverează și aduce la Cinema „Elvira Popescu”, pentru finalul acestui an pandemic, o mini-selecție de filme care altminteri nici n-ar fi luate în seamă de către distribuția eratică de la noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul lui Jane Campion nu reînnoiește nimic, ci plachează oportunist un conținut revizuit politic peste o înlănțuire de imagini fără drepturi de autor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ca mai toate producțiile Netflix cu pretenții, „Passing”, debutul actriței Rebecca Hall, stârnește admirație pentru piruetele sale tehnice și indiferență pentru virtuțile sale sufletești.
Înainte să devină un star cu ticuri provinciale – adică un afiș –, Jean-Paul Belmondo (1933-2021) a fost un corp. Un corp mereu agitat, prin care curgea nevoia de acțiune.
★★★★★☆☆☆☆☆
A devenit ceva de la sine înțeles că, odată cu fiecare nou film de Leos Carax, vom simți cum ne fuge pământul de sub picioare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Greu de înțeles cum de „La civil” a putut fi distins, la Cannes, cu „Prix de l’audace”, când ceea ce frapează din capul locului e tocmai conformismul său festivalier, care nu se dă o dată în lături din a bifa căsuțele „corecte”
Am închis ochii, am pus degetul pe harta selecției de filme și m-am oprit în dreptul a două nume.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câștigător al Trofeului Transilvania la TIFF – și disponibil pe TIFF Unlimited –„The Whaler Boy” e poate cea mai plăcută surpriză venită din Rusia de la „Leto” al lui Kirill Serebrennikov încoace.
★★★★★☆☆☆☆☆
Malmkrog e o experiență de vizionare grea: e cu atât mai grea cu cât cele 3h20 de rulare nu prezintă, per ansamblu, decât un val de cuvinte neîntrerupt, fără miză narativă (nicio evoluție spectaculoasă a personajelor) sau afectivă.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Blue Moon”, debutul în lungmetraj al Alinei Grigore, care are zilele acestea premiera mondială la Festivalul San Sebastián, e una dintre cele mai plăcute surprize ale cinemaului românesc recent.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.