Ilustrator. E una jumătate designer grafic, un sfert ilustratoare și o pătrime autoare de benzi desenate.
În 2018, jurnalistul Marius Comper a vorbit despre anxietate, industria porno, extremiști și fake news cu Jon Ronson, unul dintre cei mai șmecheri jurnaliști și autori de non-ficțiune din lume. Un material din arhiva Scena9.
Cum se vede din Parlament șansa unui județ de a deveni mai prietenos cu oamenii și cu mediul.
În ultimul episod din seria „Scriitori și animale” avem pisici, hamsteri, arici și păianjeni.
N-aș fi putut pleca de la Scena9 dacă nu știam că suntem bine. Că am ajuns într-un punct în care construcția structurii de rezistență s-a încheiat.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Olga măsoară drumul până acasă în pași mărunți și povești de-odinioară.
În 91 de ani trăiţi până acum, Radu Cosaşu a crezut în utopii politice, a fost salvat de cinema şi scrie de‐o jumătate de secol cronică sportivă.
Din 2007 încoace, o organizație pe nume World Record Academy potolește foamea de recorduri a omenirii. Am vrut să vedem în ce companie selectă a intrat iconostasul Mântuirii Neamului și cine face bani de pe urma certificatelor.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
Seria ilustrată „Tur Banat” se încheie cu povestea lui Jakob Muschong, un mare industriaș care a clădit în vestul României un imperiu al fabricilor de cărămidă. Din el au rămas azi ruine și câteva povești.
Ne întoarcem spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și, împreună cu o familie de șvabi din vestul țării, pornim în căutarea unui refugiu și, mai apoi, în căutarea unui „acasă” mereu în schimbare.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
Poveștile migrației din Banat, explorate în benzi desenate. Azi, un tur pe repede înainte prin istoria din vestul țării.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Citește un fragment din cartea lui Leslie Jamison, „Recuperarea. Ce urmează după dependență”, un studiu amplu al relației dintre scris și alcool.
Antomia unei conspirații: când nu ai încredere în narațiunea oficială, dar nu-ți lipsește credința, aceasta ajunge adesea să fie plasată în diverse locuri dubioase.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
