Schimbare / Patrimoniu
La ce bun, totuși, patrimoniul?
Scena9, Raul Ștef
Cinci experți care lucrează cu patrimoniul ne spun ce ar trebui să facem mai bine ca să ne păstrăm, îngrijim și valorificăm moștenirile culturale așa cum trebuie.
Cinci experți care lucrează cu patrimoniul ne spun ce ar trebui să facem mai bine ca să ne păstrăm, îngrijim și valorificăm moștenirile culturale așa cum trebuie.
Am fost în atelierul pictorului Șerban Savu, care a reprezentat România la Bienala de la Veneția de anul trecut. Am vorbit pe larg despre drumul lui prin arte și idei, și despre cum s-a inspirat din Tițian, Poussin și din realismul socialist pentru a reda viața cotidiană ce se deschide în fața ferestrei, despre cum arată programul lui de atelier și nesiguranța continuă cu care munca artistică vine la pachet.
Ursula Philippi este prima femeie organistă din istoria de cinci secole a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Artista povestește despre cum a studiat în anii ’70 pe singurul loc scos la concurs pentru orgă și cum nu s-a putut despărți niciodată de instrumentul la care a cântat toată viața.
O echipă de cercetătoare a reușit să reconstituie din frânturi de istorii și o arhivă de imagini viața și munca Ellei Hintz, una dintre foarte puținele femei fotograf din Clujul începutului de secol 20.
După 10 ani de abandon, procese și incertitudini, Muzeul Farmaciei s-a redeschis în proaspăt restaurata Casă Hintz din centrul Clujului. Cu mai bine de trei secole în urmă, o familie de sași din Slovacia, deschidea în această casă una dintre primele farmacii din Transilvania. Am vizitat muzeul și am invitat-o pe una dintre cele mai bune cunoscătoare ale sale să aleagă câteva dintre cele mai relevante obiecte din colecția expusă.
„Brancusi, l'art ne fait que que commencer” („Brâncuși, arta abia începe”), deschisă de curând la Centrul Pompidou, este cea mai mare expoziție dedicată până acum sculptorului care a plecat pe jos de la Hobița și s-a oprit la Paris. Vă propunem un scurt tur al expoziției în câteva fotografii.
Am stat de vorbă cu artiștii Șerban Savu și Ciprian Mureșan, care vor reprezenta anul ăsta România la Bienala Internaționale de Artă de la Veneția. Despre tema muncii în proiectul lor și în realitatea socială în care își practică profesia, și despre prietenia care i-a adus împreună în același atelier.
L-am însoțit la muncă pe Gabi, un curier de 22 de ani, care deservește o zonă ultracentrală a Bucureștiului și livrează cam 120 de colete pe zi.
Terapia prin muzică poate fi un ajutor real pentru pe cei cu dizabilități sau cu afecțiuni grave. Chiar dacă în multe țări le este oferită pacienților, alături de alte terapii de recuperare, în România nu este recunoscută profesia de muzicoterapeut. I-am cunoscut pe câțiva dintre cei care încearcă să schimbe acest lucru și care folosesc muzica pentru a-i ajuta pe ceilalți să facă față mai bine suferințelor.
În expoziția „The Impossible body / Corpul imposibil”, Adrian Ghenie investighează mutațiile corpurilor noastre în relație cu tehnologiile de care nu ne mai putem dezlipi.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
De Ziua Femeii, o comisară europeană a vizitat o comunitate vulnerabilă din Prahova. Dincolo de vizita ei stau eforturile unor femei care știu că fără presiune nu există schimbare.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Cum arată o variantă de drum până la cumpărarea unei locuințe în Cluj?
În ultimele decenii, autoritățile lasă însă locuirea doar în seama pieței libere, iar asta duce la instabilitate socială și la decădere economică, spune arhitectul clujean Eugen Pănescu.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Mihai Cojuhari a învățat să tundă a doua zi după ce-a ajuns ca student la Cluj, acum 32 de ani. S-a întors acum pentru a-și ține familia departe de războiul din Ucraina.
La 66 de ani, o femeie din Bistrița urcă pe muntele Aconcagua, la 6.961 m altitudine.
Prezentarea arhivei fotografului clujean Sárdi Elemér e o formă de-a recupera identitățile unor oameni care au pierdut totul.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
În timp ce atenția publică e îndreptată spre drumul Roșiei Montane spre patrimoniul UNESCO, cei mai săraci locuitori din zona minieră au rămas fără case, din cauza inundațiilor.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.