Teatru
Salonul refuzaților: abuzurile din teatru devin spectacole
Oana Stoica
Recent înființatul Teatru Postnațional Interfonic are un proiect pe tema abuzurilor și două spectacole, create în parteneriat cu Institutul Polonez și Institutul Goethe.
Are un urs polar de pluş numit Obama.
Recent înființatul Teatru Postnațional Interfonic are un proiect pe tema abuzurilor și două spectacole, create în parteneriat cu Institutul Polonez și Institutul Goethe.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pescărușul” (r. Eugen Jebeleanu, TNB) este acum unul dintre cele mai discutate spectacole din România. Reacțiile încep de la entuziasm torid și se termină cu contestare vehementă.
În spectacolele lui Bogdan Theodor Olteanu, discursul despre capitalism, profit, exploatatori și exploatați este direct în fiecare spectacol, doar că el nu minimalizează narațiunea.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
Becoming Romanian este o expoziție performativă* despre migrație și identitate națională din perspectiva unor artiști migranți din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă Alexandru Monciu-Sudinski trăiește sau nu, nimeni nu poate spune sigur. Incertitudinea existenței sale face parte din recenta premieră de la Teatrul Odeon, Rebarbor, în regia lui Alexandru Dabija.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Băiatul Văduvă, spectacolul lui Eugen Jebeleanu de la Teatrelli, se suprapun mai multe teme — doliu și controlul suferinței, dragoste și dorință, relații toxice, identitate de gen.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Nu mai ține linia ocupată” este o tragedie contemporană, cu personaje pe care le învinge destinul nefast.
Dintr-o mulțime de spectacole cu teme actuale, unele inconfortabile, cu discursuri complexe și formate performative inovatoare, am ales 7 care pot fi urmărite pe scenele europene, online sau chiar în România.
În dezbaterile europene, două subiecte au fost printre cele mai importante: relația teatrului cu mediul digital și denunțarea abuzurilor în relațiile de muncă din artele performative.
2021 a fost un an greu, iar artele spectacolului nu au făcut excepție nici la noi, nici în lume.
(anti)aging nu e un performance despre îmbătrânire, e despre memorie și neuitare.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Katzelmacher. Dacă nu ar fi vorba despre iubire, regizorul Eugen Jebeleanu folosește un text din 1968 pentru a vorbi despre subiectul actual al exploatării în muncă.
Câteva spectacole pe care le puteți vedea la FNT 2021. Evenimentul începe azi, se încheie pe 14 noiembrie și se va desfășura în mare parte online.
Două performance-uri se mută din spațiul public colectiv în spațiul public individual al spectatorului sau în spațiul privat al acestuia.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu se folosește de acest caz cunoscut pentru a crea o altă poveste, imaginară (nu există dovezi), dar posibilă, prin care scanează societatea comunistă în pragul prăbușirii.
Spectacolul fără actori s-a potrivit cu perioada pandemiei, în condițiile imposibilității de reprezentare în spații fizice, a intensificării utilizării tehnologiei și a mediului digital.
Am „frecventat” varianta online a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) și mi-au rămas în minte câteva spectacole.
În ultimele luni, mari companii din Germania și Belgia au fost zguduite de acuzații de rasism, hărțuire sexuală și bullying.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Inspirat din povestea pădurarului Liviu Pop, ucis în 2019 de către hoții de lemne”, Verde tăiat abordează o temă incomodă, de acută și dramatică actualitate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ziua Z pornește de la o situație reală ficționalizată – un tânăr (Andrei Bibire) face un accident mortal, dar nu este condamnat pentru ucidere din culpă datorită conexiunilor familiei sale (mafiote) cu magistrații (sună cunoscut, nu-i așa?)
Vă prezentăm opt dramaturgi contemporani de pe scenele românești.
Pandemia ar putea fi o șansă pentru teatrul din România, care se încăpățânează să perpetueze practici și estetici perimate. Dar lucrurile se mișcă greu.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.