Carte / Romania
„E mișto pe litoral/ în sezonul estival”
Mihai Iovănel
Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
Critic literar. Sau ceva de genul.
Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
Legionari, Gestapo, amenințări cu moartea și, mai ales, securiști care rezolvă competent mistere.
În „Ultima vară în oraș”, Gianfranco Calligarich descrie mai curând o Romă spectrală, a plimbărilor crepusculare sau nocturne, a interioarelor și spațiilor în care outsiderii nu au acces.
Anul literar 2021 este bogat în cifre rotunde. Le-am trecut în revistă pe cele mai importante.
„Hamnet” este inspirat din viața lui William Shakespeare, dar numele „Shakespeare” nu apare deloc de-a lungul romanului.
Romanul lui Bogdan Coșa „Cât de aproape sunt ploile reci” nu-i chiar genul de literatură evazionistă care să te facă să evadezi dintr-o realitate oricum problematică.
Roman fantastic? Roman contemporan? Roman de epocă? Roman poetic? Roman de dragoste? Roman SF despre paradoxuri temporale? Imitație după Cărtărescu? Din toate câte un pic.
Regăsim în „Să ne fie la toți la fel de rău” marea calitate a lui Schiop: aceea de a citi partitura relațiilor de clasă.
„Lumea de sub noi. O călătorie în adâncul pământului” de Robert Macfarlane este una dintre cele mai palpitante și instructive cărți de nonficțiune traduse în România în ultimii ani.
Am făcut o listă de 7 filme în care sunt citite poezii – omagiu tardiv adus Zilei Naționale a Culturii Române de pe 15 ianuarie.
2020 a fost un an ciudat. Nici cărțile nu au dus-o prea bine. Cu toate astea, am ales 10 titluri importante apărute la noi anul acesta.
Am recitit de curând Ion având în cap întrebarea: „ce rămâne din acest roman după 100 de ani? Prin ce este el actual?”
Două romane noi: unul despre gestionarea suferinței în urma pierderii unor persoane iubite și altul care o carte de aventuri și de mistere care mizează pe suspans și atmosferă.
Romanul lui Jeanette Winterson „Frankissstein. O poveste de iubire” își are punctul de plecare într-o noapte din 1816 – una dintre cele mai faimoase nopți literare.
Radu Cosașu, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, a împlinit de curând 90 de ani. Îl sărbătorim prin acest șotron alfabetic.
Am scris despre două volume de poezie: Nu striga niciodată ajutor de Mircea Cărtărescu și Alwarda de Ruxandra Novac. Amândouă vin oarecum neașteptat după o lungă așteptare.
Recidivăm cu o listă adusă la zi de seriale și filme inspirate din cărți.
Cele 200 de pagini promit o lectură rapidă, dar nu va fi așa. Primele capitole seamănă cu un puzzle sau cu un rebus. Sau, și mai bine, cu un joc adventure.
Pentru că Penguin UK va publica „Nostalgia” într-o colecție superprestigioasă (Modern Classics), am recitit cartea, publicată inițial în 1989, sub cenzură.
Astăzi se deschid școlile într-o atmosferă de neliniște și îngrijorare. Am căutat în literatura română câteva cărți care să vorbească despre școala din alte timpuri, nu neapărat mai fericite.
„Fight Club 2” duce mai departe povestea originară (reluând-o din punctul în care o lăsase romanul, nu filmul – finalurile erau diferite).
Pentru că încă suntem în august, o lună de vacanță, am ales două thrillere fără ambiții literare, scrise în media literaturii de consum, dar care au unele ambiții intelectuale.
Dacă trei ore trec prea încet pentru unii spectatori de film, îi invit să se cronometreze în timp ce fumează oricare dintre romanele de mai jos.
„Pandemia veselă și tristă”: iată primul volum fiction de autor publicat în România despre pandemia de coronavirus, o culegere de șase povestiri semnată de Florina Ilis.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.