Critic literar. Sau ceva de genul.
Terminasem de citit „Căutătorul de comori”, romanul lui Daniel Roxin, cu câteva zile înainte ca știrea furtului unor artefacte mai mult sau mai puțin dacice dintr-un muzeu din Olanda să devină globală. O simplă coincidență, s-ar zice. Dar după o astfel de carte cine mai crede în coincidențe?
Începe Târgul de carte Gaudeamus. La Romexpo, în pavilionul central, de miercuri până duminică. Mircea Cărtărescu este președinte de onoare, unul dintre puținii președinți despre care nu se poate spune că reprezintă răul cel mai mic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am citit cele patru volume din seria „Olguța” a lui Alex Moldovan din mai multe motive. Principalul e că seria a avut mare succes. Un motiv secundar e că mă așteptam să-mi placă și mie. Cel puțin una dintre așteptări mi-a fost infirmată.
★★★★★☆☆☆☆☆
Marin Mălaicu-Hondrari nu se grăbește. „Clandestin”, al cincilea lui roman, apare la nouă ani după romanul no. 4, „Războiul Mondial al Fumătorilor”. Nici când descrie acțiunile personajelor nu se grăbește.
Nobelul pentru literatură câștigat de Han Kang joia trecută a fost o surpriză pentru toată lumea. Criticul literar Mihai Iovănel trece în revistă cele trei cărți traduse în română din literatura ei.
Criticul literar Mihai Iovănel vine cu o recoltă bogată de la ediția de anul acesta, cu ficțiune tradusă și autohtonă, poezie, teatru și nonficțiune.
Farmecul Târgului Gaudeamus stă tocmai în alăturarea de titluri-bombă și titluri-petardă, de scriitori importanți și veleitari veniți parcă cu circul. Iată recomandările unui critic literar.
De la timpul încetinit al lui Caragiale, la timpul alternativ al lui William Gibson. Un material din arhiva Scena9 care inventariază cum se vede timpul în literatură.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Criticul Mihai Iovănel pune pe listă multă ficțiune tradusă, un strop de ficțiune română, bogăție în nonficțiune și, nu în ultimul rând, doi Mari Bărbați.
După trei ani, Gaudeamus se întoarce (și, odată cu el, recomandările de carte făcute de Mihai Iovănel).
Citește o selecție din poezia Angelei Marinescu, care urmează să primească premiul special „Scrisul sau viața” la Gala Sofia Nădejde.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
Întreruperea provocată de pandemie îi imprimă Bookfest-ului aspectul unor straturi geologice suprapuse: cărți foarte recente stau alături de volume publicate în 2021, dar care nu au putut fi lansate.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Klara și Soarele”, primul roman publicat de Kazuo Ishiguro după Nobelul din 2017, a devenit rapid cea mai comentată carte a sezonului.
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
★★★★★☆☆☆☆☆
O carte despre România anilor '70, a cărei autoare se simte la fel de străină în comunismul românesc al anilor ʼ70 ca publicul de limbă engleză căruia i se adresează.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul Hail Mary al lui Andy Weir este realmente palpitant și provocator atât dpdv narativ, cât și dpdv al ideilor puse în joc.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”, micul roman cu care revine Florin Lăzărescu, despre o zi din viața unui muncitor în construcții, este probabil cea mai bună carte de până acum a autorului.
Două romane polițiste excelente dpdv literar și, totodată, companioni ideali pentru vară.
O listă de zece romane publicate în ultima sută de ani în care apar aceste ființe care de regulă trezesc sentimente de oroare, dar care au parte și de roluri mai simpatice – cel puțin în literatură.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă aventurile cam lipsesc din „Acul de aur și ochii Glorianei”, Radu Paraschivescu încearcă să-și condimenteze romanțul prin câteva scene mai piperate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Care să fie legătura dintre OZN-uri și „inteligența materiei”, pe de o parte, și Corina Chiriac, pe de alta?
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
