Clădirile, bunurile și banii confiscați de la infractori ar putea fi date înapoi comunității, pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie. România a adoptat în urmă cu aproape zece ani legislația europeană care ar putea permite acest lucru. În realitate, însă, suntem departe de o refolosire eficientă a acestor resurse.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Ce se întâmplă cu bunurile confiscate de la traficanți și infractori și cum pot fi ele de ajutor comunității? O anchetă care explorează reutilizarea acestor bunuri în Spania, Italia și România, cu focus pe impact, provocări și posibile soluții.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Maria Guțu e o fotografă tânără din Republica Moldova. Urcă în microbuz și coboară într-un sat de la capăt de linie, prin care se plimbă până găsește oamenii cărora le realizează portrete pline de empatie și de pace.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
(I) Remember Europe e o călătorie fotografică prin centrele Europei, un proiect despre graniță ca noțiune subiectivă și schimbătoare.
Am stat de vorbă cu artista Nona Inescu pe o bancă în Grădina Botanică din București despre punțile dintre noi și natură, despre vulcani și trovanți, despre flori, apocalipsa climatică și focul care ne așteaptă după colț.
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Am stat de vorbă cu artistul japonez Masahito Ono, care, prin instalații, film și fotografie ne face să ne gândim la efemeritatea vieții și a naturii.
Pentru sistemul medical românesc, oamenii care-și trăiesc ultimele clipe devin adesea obiecte. Părinții și bunicii noștri merită finaluri mai demne, cu mai puțină durere și mai multă empatie.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Fotojurnalistul brazilian Lalo de Almeida documentează din 2009 ciopârțirea pădurii amazoniene.
Am stat de vorbă cu Walter Robinson, jurnalistul care a coordonat echipa Spotlight de la The Boston Globe în investigația despre preoții catolici pedofili din Massachusetts.
Andrei Kurkov, probabil cel mai cunoscut scriitor ucrainean de azi, tradus în 65 de țări, și președinte al PEN Ucraina, a fost prezent la București, în cadrul unui turneu internațional de întâlniri cu publicul pe timp de război.
Mikhail Palinchak (n. 1985) documentează războiul care-i distruge țara.
Pavel Dorogoy, fotograf documentarist, și Mickail Palinchak, fotograf documentarist și de stradă, au devenit peste noapte fotografi de război în propria țară.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Fotograful Mikhail Kalarashan documentează viața unei mame singure, refugiată din estul Ucrainei.
Ce vise și dorințe a sădit în noi „Dallas”, un serial-cult despre petrol, capitaliști și familie și cum arată ele după zeci de ani?
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
