Cînd nu sînt pe munte, mai scriu chestii. Uneori pozez. Fost profesor asociat la jurnalism la Iași. Curator de meme pe social media. Scriu cu î din i în timpul liber.
Mai multe despre, aici.
Am rugat cititorii să ne spună istoria lor cu dependența. Fiecare poveste adaugă o nouă dimensiune discuției despre adicții, atât de necesară pentru a înțelege mai bine cum ne raportăm la noi, la consum, la cei din jur și la cei responsabili de politicile publice în sănătate.
Cristian a început să joace la pariuri pentru că iubea fotbalul și tenisul și ca să mai facă niște bani pe lângă ce primea de la părinți. În timp, fără să-și dea seama, distracția s-a transformat în adicție. Și-a amanetat aproape tot ce avea și, în punctul cel mai rău, s-a gândit să-și ia viața.
Ionuț a fost consumator de heroină de la 14 la 24 de ani. Acum lucrează în domeniul prevenției, vorbind despre viața sa și drogul care a făcut ravagii în Bucureștiul anilor 2000.
Marius* a fost un munțoman pasionat, ghid montan și ultramaratonist. La 16 ani a intrat prima dată într-un cazino. După 23 de ani de adicție de jocuri de noroc, s-a sinucis.
Alex s-a luptat zece ani cu adicția de păcănele și, deși s-a autoexclus prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, tot a fost lăsat să intre într-o sală de jocuri.
Hai să vorbim deschis despre ce înseamnă adicțiile, despre greutatea lor asupra vieții de zi cu zi, despre ce nu fac instituțiile pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu dependența, dar mai ales despre ce ar trebui să facă
Monika are 72 de ani, dintre care 30 i-au fost marcați de băut în mod abuziv. Acum călătorește în țară și în Ungaria la conferințe ale Alcoolicilor Anonimi, încercând să îi ajute pe alți dependenți.
Eyal Sivan e un regizor de film documentar israelian stabilit în Paris și condamnat la relevanță. Se bucură mereu când e invitat la festivaluri internaționale, însă ar prefera să nu fi avut dreptate în filmele sale de acum 30-40 de ani.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
O cercetătoare maghiară în istorie prezintă câteva strategii politice care pot fi adoptate de actorii progresiști împotriva mișcărilor anti-gen.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Consiliul Concurenței a dat o amendă istorică unora dintre marile edituri și librării din România, sub pretextul că ar fi îngreunat accesul la cărți pentru Bookster, cunoscută drept „biblioteca corporatiștilor”. Am încercat să recreăm istoricul conflictelor dintre editurile românești și Bookster, ca să-i înțelegem mizele. Am stat de vorbă cu autori, editori, cititori și bibliotecari, să vedem care sunt problemele adânci pe care le scoate la lumină această dispută.
Jewel Shaju s-a născut în India, a copilărit în Arabia Saudită, a făcut facultatea în Ucraina și a venit la rezidențiat în România. I-ar plăcea să rămână aici, să profeseze în continuare ca medic și să-și construiască o viață la noi în țară, însă legislația nu-i permite și se vede nevoit să plece.
Prageeth, un bărbat de 40 de ani din Sri Lanka, a vândut ce a putut pentru un bilet fără retur spre România, în căutarea unui salariu stabil, cu care să-și poată întreține familia de acasă. La doi ani după ce a fugit de criza economică și de corupția din țara sa, s-a îndrăgostit de Oradea și își așteaptă nerăbdător nevasta și cele două fetițe. Acest reportaj-portret face parte din proiectul „Oameni, nu cifre”.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Doi jurnaliști merg la Festivalul de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta” la Mizil, unde descoperă arta prea puțin documentată a duelului epigramistic.
Spectacolul „Oameni și arme” de David Schwartz documentează viața oamenilor din Cugir, cât de bine se trăia din producția de arme înainte de Revoluție și care este soarta orașului astăzi.
Sancțiunea CNCD pentru un artist, o curatoare și două instituții de cultură în urma expoziției „Nymphs & Zombies” de la Art Safari redeschide discuția libertății de expresie artistice.
Am mers cu o vatmaniță STB pe traseu și mi-a povestit despre viața de conductor, tramvaie și provocările care apar în timpul unei zile de muncă.
O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
