O călătorie fantastică în viața unui personaj care a făcut o pasiune pentru a aștepta sfârșitul școlii. Din șopronul vecinilor, până în amfiteatrele Universității din Timișoara, unde găsește ușa secretă spre holurile Universității Warwick, bântuit de underground-ul academic care plănuia revoluții.
Actrițele Ioana Bugarin și Elvira Deatcu vorbesc deschis despre diferențele dintre generații și cum se reflectă ele în munca lor, despre ce înseamnă o relație sănătoasă între profesori și studenți care învață actoria, despre costurile emoționale ale acestei meserii și ce înseamnă să fii un actor de succes.
Le-am invitat pe câteva dintre femeile care au ieșit de 8 martie în stradă, să trimită un mesaj în viitor, către tinerele din România de peste 20 de ani.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectaculosul „Dune: Partea a doua” e impresionant și (în propriul său fel) fidel materialului sursă. Dă, însă, rateuri importante, pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale.
„Hidra”, statuia lui Costin Ioniță amplasată la Iași în „Luna sculptorilor români”, a stârnit fascinație și revoltă, exaltare sau ură viscerală. Care este istoricul acestei lucrări cu mare încărcătură politică și cum se explică reacțiile violente de care a avut parte la Iași?
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
După publicarea unei investigații care arată abuzurile unui profesor de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, am ales să i repovestim în formă ilustrată, pentru că sperăm s-o facă să circule cât mai departe
În care se spune povestea incredibilă a gamerilor care au răpus Monstrul Familiei Tradiționale cu meme, proteste și sesiuni Dungeons&Dragons.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
★★★★★☆☆☆☆☆
Yorgos Lanthimos revine în cărți pentru Oscar cu „Poor Things” („Sărmane creaturi”), dar ne aduce și răspunsul la una din marile întrebări ale vieții: cum era dacă Frankenstein apuca să facă sex?
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
Artistele și artiștii de la Atelierele Malmaison protestează împotriva creșterii substanțiale a chiriilor și cer ajutor din partea statului pentru a nu pierde comunitatea pe care au construit-o, cu efort și multe resurse.
Auzim din ce în ce mai des despre cazuri în care profesori, din mediul universitar sau preuniversitar, sunt acuzați de comportamente imorale. Fie că vorbim de hărțuire sexuală sau nu, manipulare emoțională, atitudini agresive, umilitoare și dezumanizante, luare de mită etc., toate cazurile au ceva în comun: faptul că acești profesori lucrează în organizații care au coduri de etică.
★★★★★☆☆☆☆☆
Sezonul 4 al serialului HBO „True Detective” încearcă (din nou) să se reinventeze. Reușește, grație lui Jodie Foster și Kali Reis. Dar până când?
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Timp de o săptămână, 20 de apropiați ai artelor din toate colțurile lumii au explorat la Școala curatorială de toamnă întrebări despre ce mai înseamnă o expoziție, despre provocările curatoriatului contemporan și relațiile sale cu tehnologia.
Pe sfârșit de an, două filme de acțiune redefinesc termenul de „imitație” în feluri total diferite.
Nu aș fi crezut vreodată că voi avea curajul să vorbesc public despre cum am supraviețuit unei relații de abuz. Nu aș fi crezut niciodată că voi putea să fac artă din asta, să transform atâta suferință în vindecare. Dar câteodată, clișeele din filme funcționează. Te ridici, te scuturi și devii mai puternică decât ai crezut vreodată.
O poveste neverosimilă, dar care a avut loc, despre un grup de gameri care voia să salveze lumea, însă era prea târziu.
La o masă improvizată a unui local din București, și-au dat întâlnire câteva stiluri muzicale. Au fost un francez cu origini iraniene, patru romi și un brazilian. A fost Roda del Mundo.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Napoleon” e un film biografic bântuit de spectrul unei epopei istorice. Niciunul din cele două filme nu se manifestă până la capăt, iar asta este, în mare, vina regizorului Ridley Scott.
Democrația este percepută ca un spațiu politic al oamenilor, dar realitatea este că trăim într-o comunitate mixtă, pe care o împărtășim cu animalele non-umane. Deciziile politice le afectează deopotrivă. Prin urmare, de ce nu am include animalele în comunitatea noastră politică? Filosofi contemporani au început să discute despre democrație inter-specii.
Primul episod din istoria fantastică a Gamer-ului născut printre CD-uri, unități centrale, cabinete arcade, console, floppy disk-uri, sisteme Atari, joystick-uri, foarte multe joystick-uri și de toate tipurile.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
