Un dialog deschis între fotograful Adi Bulboacă & Jessica Williams, artistă, curatoare și editoare. Despre arta și dilemele lor, despre schimbările la care vor să contribuie prin ce fac, despre cum munca lor oglindește grija pentru mediu
Ce au în comun fotbalul și hip-hop-ul? Ambele sunt forme de cultură populară accesibile. Interconectate într-o schemă deopotrivă afectivă, aspirațională și motivațională, rap-ul și fotbalul din România au comunicat de-a lungul deceniilor postdecembriste.
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Ca orice formă de cultură care își fixează un centru, în acest caz Bucureștiul, hip-hop-ul din România a găzduit multe spații de expresie marginale. De la hip-hop cu specific regional, la spații în care artiști pop au încercat să se reinventeze, la porn rap sau hip-hop creștin. Recuperarea târzie a acestor muzici le-a transformat într-o formă de folclor și le-a imprimat un caracter deopotrivă ludic și subversiv.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
În primăvara lui 2020, în plină pandemie și în pragul unei despărțiri dureroase, un album de muzică apărut cu peste 50 de ani în urmă mi-a deschis ochii și m-a învățat să privesc din nou.
Cum să te bucuri etic de filme proaste, pornind de la patru exemple recente din cinematografia românească.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Furiosa” e un prequel care spune o poveste strălucitoare și cromată despre cruzime și răzbunare la sfârșitul lumii. O să aprecieze, însă, publicul un film de două ore și jumătate, ce nu doar cere, ci invocă activ memoria mai faimosului său frate, „Fury Road”?
Ca o veritabilă hârtie de turnesol, hip-hop-ul românesc a reacționat discursiv la contactul cu realitatea sociopolitică, balansând constant între ilustrarea realităţii și un irezistibil puseu ficțional. În oricare dintre situații, obsesia lui nouăzecistă, „marfa", alături de atașurile sale obligatorii - traficantul, combinatorul, bișnițarul și cumpărătorul ei -, dar și goana inepuizabilă după ea, rămân o temă predilectă.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
În multe țări din Europa, relația dintre oameni și urși a devenit haotică și face loc multor ilegalități. În documentarul „Bears Uncovered”, o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Italia, Slovenia, Albania și Kosovo, pentru a afla cum s-a ajuns aici și ce putem face. Cum trăiesc urșii sălbatici și cei aflați în captivitate? Cum arată relațiile dintre comunitățile umane și aceste animale sălbatice? Care sunt soluțiile și scenariile posibile pentru ca cele două tabere să trăiască în echilibru?
Cel de-al doilea episod mapează pe larg posibile soluții prin care oamenii și urșii și-ar putea împărți teritoriul cu mai mult echilibru. O vânătoare mai permisivă? Protejarea zonelor rurale de urși? Împărțirea timpului cu urșii?
Ne aflăm într-un moment de cumpănă: fie oamenii extermină întreaga populație de urși de pe continent, fie urșii și oamenii reușesc să-și împartă de bună voie teritoriul.
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Din când în când, e bine să mai vezi un „Lassie” nemțesc sau un „Star Wars” de pe Temu ca să-ți reajustezi așteptările de la cinema.
Lumea sălbatică a anilor ‘90 a fost marcată de putere brută și potențial de conflict, o societate în care dorința și împlinirea erau strâns legate de bunurile materiale. Nu întâmplător, acesta a fost şi intervalul de fermentare & emancipare a hip-hop-ului românesc.
Doi dintre cei mai cunoscuți YouTuberi români vorbesc deschis despre ce înseamnă munca unui creator de conținut și costurile ei personale și de sănătate mentală. Despre responsabilitățile care vin la pachet cu un clip viral și cum își păstrează vocea autentică într-un mediu unde totul e remixat.
Femeile din hip-hop au fost adesea marginalizate și subreprezentate în acest gen muzical. Ele s-au confruntat cu sexism și misoginie atât din partea altor artiști hip-hop, cât și din partea industriei muzicale în ansamblu. Artistele din România au luptat activ și curajos cu aceste reprezentări nedrepte. Ascultă un podcast nou despre asta, creat de Arhiva de sunet.
★★★★★☆☆☆☆☆
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
