Super anxioasă în plan personal, deloc anxioasă când e pe teren. Jurnalistă obsedată de dragoste, trenduri și subiecte sociale. Îi poți scrie aici andra.mureșan@scena9.ro.
Rashid* a mers doar șase luni la școală. Asta până au început din nou războaiele în Afganistan și li s-a spus că nu vor mai putea să învețe. A venit în România, unde vrea să le ofere copiilor săi viața pe care nu a avut-o.
Tradițional, luna martie este luna femeii, iar asta ar trebui să fie prilej nu doar de sărbătoare, ci și de chestionare a rolului în care societatea plasează femeile. De aceea am ales ca în această lună să explorăm o parte dintre aceste tensiuni care au în centru femeia.
De-a lungul timpului au primit amenințări cu moartea, zeci de mesaje de hărțuire, atacuri la persoană, bullying, comentarii misogine sau care le invalidau munca. Și toate acestea doar pentru că-și făceau meseria.
Șase persoane mi-au povestit cum au ghostuit pe cineva, ce i-a făcut să ia decizia asta și cum i-a afectat pe termen lung toată această retragere. Am dezlegat problema împreună cu o psihologă și o doctorandă în filosofie, ca să vedem cum ne putem reapropia unii de alții.
„Eu nu mă pot întoarce în țara mea”, spune Perla*. S-ar putea să nu primească azil în România și asta o îngrozește. S-a născut în Camerun și a trăit o bună bucată din viața ei acolo. Acum încearcă să le găsească copiilor ei o nouă casă.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Esperanza a venit în România, împreună cu fiicele ei, pentru că știa că aici vor putea să fie libere să creadă în ce vor ele. Chiar dacă ea știe că plecat din locul unde s-a născut ca să le ofere un viitor mai bun copiilor ei, simte că cei din jur încă nu îi înțeleg cu adevărat motivele.
Secondhand-urile sunt văzute drept principala alternativă la fast fashion. În ultimii cinci ani au devenit din ce în ce mai populare, în principal și datorită social media. Am vrut să vedem dacă hainele la mâna a doua reprezintă într-adevăr o soluție la magazinele din malluri și unde ar fi loc de îmbunătățiri.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Valeria* s-a mutat în România din Republica Moldova când avea doar 15 ani. Aici a început să-și pună întrebări importante despre identitatea ei, familie și oamenii din jur. Treptat, locul acesta, aflat la 600 kilometri de unde s-a născut, a devenit „acasă”.
Amara* a venit în România după ce a plătit 4.000 de euro unei agenții pentru recrutare. Inițial, ceea ce și-a imaginat că va găsi aici nu s-a pupat la fix cu realitatea. Cu toate acestea, acum respiră ușurată că este în siguranță.
Madeleine* s-a născut în Congo într-o perioadă în care domina pacea. Copilăria ei are miros de mango, de la orele petrecute cocoțată-n copacii înalți. A fugit din țară în 2022 ca să-și salveze viața și a ajuns în România. Aici a găsit o oarecare siguranță, însă nu știe ce se va întâmpla dacă îi va fi respinsă cererea de azil.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
Am vorbit pe larg despre problemele uriașe pe care le creează industria fast fashion și alternativa hainelor second hand. Acum e timpul să privim către soluții posibile: de la legislație, la oameni care caută rezolvări locale.
Am vorbit cu participanți la protestele de solidaritate cu Palestina din București, criminaliști specializați în problematica drogurilor, psihiatri, activiști și am cerut informații de la Jandarmeria Română, pentru a vedea cum stabilește instituția dacă o manifestație prezintă sau nu un pericol.
Am mers într-o zi de primăvară călduroasă să văd cum reușește Andrei Dinescu să-i aducă mai aproape pe tineri de libertate, să-i cunosc și să îi ascult. Shamanelism este un proiect care își propune să contribuie la identitatea culturală a romilor aflați în detenție.
Alexandru Matei, arată mai multe mărturii, se folosea de poziția lui de profesor și de prestigiul intelectual pentru a pretinde diferite favoruri (sexuale, amoroase, profesionale) de la femeile pe care le aborda, fie că erau sau nu studentele lui.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
