Reporter pasionat de lumea satului, pisici și întrebări existențiale. Îi poți scrie oricând la oana@scena9.ro.
Mai multe despre Oana, aici.
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Tradițional, luna martie este luna femeii, iar asta ar trebui să fie prilej nu doar de sărbătoare, ci și de chestionare a rolului în care societatea plasează femeile. De aceea am ales ca în această lună să explorăm o parte dintre aceste tensiuni care au în centru femeia.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
Peste 3.000 de angajați ai muzeelor, bibliotecilor și caselor memoriale din țară au protestat pe 15 ianuarie cerând echitate salarială și mai mulți bani la Cultură.
Am întrebat patru experți într-ale hranei și apei cum se uită la modul în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu vorbește public despre aceste teme importante, indiferent de care parte a ideologiei te-ai afla. Răspunsul lor, pe scurt: probleme reale, manipulate pentru câștig politic și presărate cu pseudoștiință.
O artistă profită de o rezidență în Întorsura Buzăului pentru a crea o hartă afectivă a apei și a poveștilor pe care aceasta le spune.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Un refugiat din Fâșia Gaza se adaptează la viața din România în timp ce-i ajută pe alții în situația lui să facă la fel.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
O profesoară de română din Șomcuta Mare îi învață pe străinii care caută azil în țara noastră cum să ne vorbească limba. La schimb, ei o ajută să descopere noi lumi.
Am întrebat șapte copii între 7 și 14 ani, de la oraș și de la țară, ce părere au despre politică și ce ar face ei dacă ar fi la conducerea țării.
Am vorbit cu partenerii Scena9 din proiectul „Oameni, nu cifre”, ca să înțelegem mai bine cum s-a născut ideea unei colaborări între activiști, cercetători și jurnaliști, de ce e important să documentăm poveștile oamenilor din spatele statisticilor și ce trebuie să știm când vorbim despre migrație.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
Expoziția „Rituals, Keepers and Storms.” de la Timișoara readuce în prim plan lucrările Ioanei Nemeș, una dintre cele mai importante artiste din România ultimilor 30 de ani.
Într-un sat din Brașov localnicii, emigranți și artiști contemporani se strâng laolaltă pentru a participa la un obicei săsesc de alungare a spiritelor rele.
Doi jurnaliști merg la Festivalul de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta” la Mizil, unde descoperă arta prea puțin documentată a duelului epigramistic.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
