„A fost odată cinematograf aici”

În vizită la cinci clădiri și monumente socialiste din București, cu oamenii din spatele proiectului Protect Public Space.

Un coș de baschet a fost montat pe mozaicul fostului Cinema Favorit din cartierul Drumul Taberei, unul dintre cele mai mari cinematografe din București înainte de ‘89. Acum e o clădire uriașă în paragină. Prin geamurile sparte se văd florile care au crescut înăuntru.

Cinema-ul a fost cumpărat de fotbalistul Gică Popescu prin anii ‘2000, iar ulterior a ajuns în proprietatea primăriei, explică un bărbat de la salubrizare. „Vor să facă un centru cultural”. „Ei, o să facă”, intervine altul sceptic.

Bucureștiul e plin de clădiri din perioada socialistă, ca și Favorit, care se transformă în ruine. Unii trec pe lângă ele fără să le observe, alții le disprețuiesc. Roberta Curcă și Jakub Charousek văd frumusețea lor, dar și valoarea istorică.

Împreună cu František Zachoval, directorul Centrului Ceh din București, cei doi se ocupă de pagina Protect Public Space, inspirată de un proiect similar din Cehia, care încearcă să cartografieze arta socialistă din fosta Cehoslovacie.

Fotografiază clădiri comuniste din România sau sapă prin arhive după imagini cu ele, pe care le postează pe Instagram. Vor să atragă atenția că aceste clădiri fac parte din patrimoniul cultural al țării. Sunt mult mai vulnerabile în fața degradării și a indiferenței autorităților, fiindcă au „păcatul” de a fi construite în perioada socialistă.

Jakub e născut în Cehia, unde a studiat științe politice, iar Roberta e din Craiova și face un doctorat pe tema indicatoarelor de intrare în orașe sau județe, numite și pietre de hotar.

Mă întâlnesc cu ei în zona Unirii, unde un bărbat cântă piese din repertoriul lui Elvis. Sunt peste 30 de grade afară. O luăm pe biciclete prin traficul dement din centru, spre vestul Bucureștiului, pe un traseu ales de cei doi. Prima oprire: Fântânile de pe Bulevardul Unirii.

1. Fântânile de la Unirii

Motive acvatice și florale, dar și simboluri de fotbal sau forme geometrice apar pe mozaicul fântânilor de pe Bulevardul Unirii (fostul Bulevard Victoria Socialismului), construite în anii ‘80.

Deși au fost realizate în perioada comunistă, ilustrațiile sunt apolitice: pescăruși, flori, mingi de fotbal, valuri.

„Nu se mai fac astfel de lucruri și, pentru că sunt din mozaic, sunt făcute să reziste. Acum totul e făcut foarte temporar, muralele de pe pereți, stencilurile”, explică Roberta.

Recent, Primăria Capitalei a început „modernizarea” fântânilor arteziene chiar de peste drum de magazinul Unirii, cu buldozere și cu 7 milioane de euro de la Apa Nova. Bucățile de mozaic au fost date jos. Modernizarea înseamnă de fapt distrugerea. „Se poate reține în noua lucrare cel mult 10% din partea placată”, au spus reprezentați Apa Nova celor de la Hotnews.ro.

Unde nu distruge timpul, distruge primăria.

2. Clădirea Rectoratului Universității Politehnica din București

Următoarea oprire e în campusul Universității Politehnica din București, plin de trandafiri și blocuri de lux construite în ultimii ani. Seara vezi o mulțime de oameni care împing cărucioare sau fac jogging. Aici a învățat și Roberta să se dea cu bicicleta.

Proiectul campusului a fost coordonat de Cezar Lăzărescu, unul dintre cei mai importanți arhitecți români ai secolului 20. El este responsabil și pentru designul hotelurilor comuniste de pe litoral.

Înăuntrul clădirii rectoratului sunt câteva pâlcuri de studenți, care par minusculi în clădirea uriașă. Lumina de după-amiază cade pe scara interioară circulară, unde se joacă o fetiță. În afară de profesori și studenți, mai sunt și doi, trei curioși care vizitează locul.

Pe Jakub îl impresionează combinația de cărămidă și lemn, iar Roberta observă alăturarea de linii drepte cu elemente circulare. Cupola imensă e acoperită de vitralii. Totul e de o frumusețe atent controlată și mă uimește să descopăr așa ceva în zona Politehnicii, pe care am evitat-o mereu. Mi se părea un spațiu trist, cu clădiri care țipau a comunism.

Postările lor de pe contul Protect Public Space au sute de like-uri. „Poate că sunt populare printre oamenii tineri pentru că nu își amintesc vremurile alea. Pentru ei nu există o legătură clară. Le-am arătat unei colege mai în vârstă de la muncă. Nu vreau să văd asta, am văzut-o toată viața. Ea făcea o legătură foarte puternică cu timpurile alea. Deci poate e distanța pe care o avem care ne ajută”, explică Jakub. Și el, și Roberta sunt născuți după ‘90.

3. Blocul rotund

Pedalăm în continuare pe bulevardul Iuliu Maniu și ajungem la Blocul Rotund (numit și Blocul Sârbesc) din inima cartierului Militari. Cum am stat aproape zece ani aici, știam blocul. Ca un acordeon gigantic, murdar, mereu acoperit de panouri, găzduind supermarketuri, un magazin de electronice, săli de pariuri și sute, poate mii de locatari. Nu mi-am imaginat, însă, niciodată că ar putea fi un obiectiv turistic.

Apare, însă, diferit dacă îl privești în pozele din anii ‘70, când a fost construit. Nou, curat și aproape strălucitor.

4. Poșta din Drumul Taberei

Fosta poștă din Drumul Taberei, acum aparținând companiei Telekom, pare un cofrag de ouă supradimensionat, format din steluțe mici. O privim de la distanță, de pe terenul viran din fața ei, unde câteva ciori ciugulesc din niște mere acre. Terenul arată ca un deșert roșiatic.

Jakub a descoperit clădirea întâmplător, într-o plimbare prin cartier. Una dintre colegele lui de muncă, o femeie pe la 60 de ani care a trăit toată viața în Drumul Taberei, i-a spus că a fost clădirea poștei în perioada comunistă.

5. Cinema Favorit

Trecem pe lângă câteva terase pline, cupluri la plimbare, un băiețel care își bagă mingea sub tricou ca să poată pedala și ajungem la fostul Cinema Favorit, închis după anul 2000. Clădirea pe două nivele a fost construită la sfârșitul anilor ‘60, cu pereții exteriori complet tapetați cu mozaicuri. Putea găzdui 900 de oameni.

„A fost odată cinematograf aici”, spune un bărbat de la salubrizare. „Acum e plin de șobolani.”

În octombrie anul trecut, Primăria Sectorului 6 a lansat o licitație pentru consolidarea și modernizarea clădirii și transformării ei într-un centru cultural european. Valoarea contractului este de peste 10 milioane euro. La mijloc de iunie nu au fost încă anunțate rezultatele. În mijlocul luptei pentru reabilitarea clădirii, care durează de câțiva ani, e grupul cetățenesc Inițiativa Favorit.

„Nu aveți voie să fotografiați aici”, ne spune un bărbat tânăr, angajat la Primăria Sectorului 6. Ne arată legitimația lui. Pentru că ne cerem scuze, ne iartă. „Ai un zâmbet frumos. Faceți poze dacă vreți.”