Anul ăsta, sărbătorim Ziua internațională a femeii prin muncă. Am stat de vorbă cu cinci femei care lucrează în domenii dominate de bărbați și care-au trecut prin experiențe de discriminare mai mult sau mai puțin fățișe: o politiciană, o artistă, o instructoare auto, o directoare de imagine și o profă de la Universitatea Politehnică din București.
Barbara Panco este prima femeie instructor auto din România - a condus taxiuri, camioane și autobuze, a fost campioană de raliuri și a învățat peste 1.500 de oameni să conducă.
Alina Bogoi este doctor în științe și conferențiar la Facultatea de Științe Aerospațiale de la Poli.
Ana Drăghici este directoare de imagine și a semnat, printre altele, imaginea filmelor Două lozuri (2016, r. Paul Negoescu) și Mia își ratează răzbunarea (2020, r. Bogdan Theodor Olteanu).
Cristina Iurișniți este profesoară, mamă și a fost Președinta Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați din Camera deputaților între 2018 și 2020.
Simona Vilău este artistă și muzeografă la Muzeul Național de Artă Contemporană din București și, la vremea în care a predat la secția de Pictură a Universității Naționale de Arte din București, singura femeie de la catedră.
Cum e să fii una dintre puținele femei active în domeniul tău profesional? Cum e să-ți explice un bărbat mai puțin calificat cum să-ți faci meseria? Cum e să-ți fie comentată lungimea fustei sau mărimea la sutien la locul de muncă?
Să ne uităm un pic la date și statistici. La cât și ce muncesc femeile din România și la cum sunt plătite, prin comparație cu bărbații.
Conform Indicelui de Egalitate de Gen (ediția 2019), publicat de Institutul European pentru Egalitate de Gen, România este pe locul 25 din 27 în Uniunea Europeană. Facem progrese către echitate între bărbați și femei, dar într-un ritm mai lent decât celelalte state membre. Aceeași sursă statistică spune că femeile din România stau mai prost decât conaționalii lor bărbați în mod special în ce privește accesul la putere, timp și cunoaștere. Disparitățile economice s-au atenuat în ultimii ani, dar clivajul în domeniul muncii s-a accentuat, spune raportul, disponibil aici.
Raportul anual de cercetare Femeile și bărbații. Parteneriat de muncă și de viață, publicat de Institutul Național de Statistică în 2020, creionează un peisaj în îmbunătățire al româncelor în câmpul muncii - muncă înțeleasă și în sensul profesionalizat, dar și în cel neremunerat, domestic. Cu toate astea, discrepanțele pe genuri se văd încă de la nivelul școlar. Raportul arată că mai multe femei tinere au luat bacul în România lui 2019, mai multe s-au înscris la facultate, mai multe au ajuns la master și doctorat decât bărbații. Cu toate astea, în educație, un domeniu profesional „tradițional” feminin, proporția de angajate femei scade odată cu avansarea în nivelul de învățământ: sunt aproape doar femei educatoare, foarte multe femei care predau la nivel primar și gimnazial, destul de multe la liceu. La facultate, proporția e aproape de 50%-50% femei și bărbați. Cu toate astea, „în învățământul superior ponderea femeilor în totalul personalului didactic scade odată cu avansarea pe scara carierei academice (...) „ecranul“ pus în calea ascensiunii femeilor este şi rezultatul parţial al culturii dominant masculine care s-a perpetuat în mediul academic. Învăţământul superior din ţara noastră este condus, în majoritate, de bărbaţi. Din totalul personalului didactic de conducere din învăţământul superior, în anul universitar 2019-2020, numai 39,9% erau femei.”
Același raport arată că în România anului 2019 erau mai mulți bărbați angajați decât femei, dacă ne uităm la „rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 ani” (80,3% bărbați și 61,3% femei). Munca neplătită de acasă e prestată într-o proporție covârșitoare de femei (67,2% din totalul lucrătorilor familiali neremuneraţi).
Femeile domină câteva domenii profesionale în România - cam aceleași ca și-n majoritatea celorlalte state membre UE. Sănătate şi asistenţă socială (79,9% angajate femei), învățământ (76,7%), intermedieri financiare și asigurări (66,1%) și hoteluri și restaurante (60,4%). Bărbații le domină pe toate celelalte. Sunt de patru ori mai mulți muncitori calificați bărbați în România decât femei. Dacă ne uităm la vârfuri, bărbații ocupă 66,4% din totalul pozițiilor din corpul legislativ, executiv, de conducători din administraţia publică şi de funcționari superiori. Femeile lucrează în general în domenii mai prost plătite - și chiar și-n cele în care sunt majoritare nu ajung în posturi de conducere. Inclusiv la pensie (cu excepția pensionarilor din munci agricole), bărbații au venituri mai mari, fie și pensionați de pe aceleași poziții și cu aceeași experiență ca și femeile. În România, 2019, gospodăriile conduse de bărbați au venituri de 1,5 ori mai mari decât cele „feminine” (dar se și îndatorează mai mult).
În peisajul ăsta, care se opintește din greu, dar foarte lent, către egalitate, cele cinci profesioniste cu care am stat de vorbă îți explică de ce e nevoie să spargem plafonul de sticlă și să lăsăm femeile să facă ce (muncă) vor.
