De Ziua Armatei Române, la final de octombrie, câteva sute de persoane au mers la cimitirul internațional de la Valea Uzului ca să comemoreze eroii români morți în zonă în Primul Război Mondial.

Cimitirul, loc de odihnă pentru militari de mai multe naționalități, a fost scena unei confruntări în iunie, când grupări de naționaliști maghiari și români s-au certat pe numărul de soldați români îngropați acolo. Documentele cercetate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), o instituție care se ocupă de protejarea mormintelor și monumentelor de război, arată că în cimitir au fost înhumate 1197 de persoane în timpul și la ceva ani după Primul Război Mondial: 797 maghiari, 121 germani, 22 ruși, 11 români, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni și 242 de necunoscuți.

În Al Doilea Război Mondial au mai fost îngropați aici și alți militari germani. Nu e sigur câți, 40 sau 108.

Vara asta, după un șir de declarații și evenimente provocatoare, la o comemorare organizată pe 6 iunie 2019 la Valea Uzului s-a ajuns la incidente violente.

Scandalul a pornit de la construcția de cruci și monumente în cimitir.
Mai mulți politicieni maghiari i-au reproșat primarului din Dărmănești (județul Bacău), Constantin Toma, că a ridicat în cimitir 50 de cruci pentru militarii români, deși aici n-ar fi în nici un caz atâția înhumați. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor precizează într-un comunicat că respectivele cruci ar fi fost fost ridicate într-o latură în care nu existau morminte de război în schițele originale ale necropolei.

Cimitirul este, în plus, într-o zonă disputată între două județe, Harghita și Bacău. Prin urmare, primarul din Dărmănești e acuzat că a intervenit pe teritoriul comunei Sânmartin, din județul Harghita. Constantin Toma neagă acest lucru.

Asociațiile naționaliștilor români susțin, în schimb, că cimitirul internațional a fost în ultimii ani supus unui proces de maghiarizare, căci primăria din Sânmartin ar fi ridicat sute de cruci și monumente cu însemne naționale ungare, fără a da aceeași atenție și eroilor celorlalte comunități.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a precizat după incidentele din această vară că ambele primării au construit ilegal cruci și monumente în cimitir, pentru că nu au cerut înainte avizul obligatoriu al ONCE.

Aceeași instituție a precizat într-un comunicat că există o fișă de evidență a cimitirului întocmită în 1988, fără vreo sursă documentară, care face trimitere la 148 de morți români la Valea Uzului. Cifra reprezintă, de fapt, o adunare între numărul militarilor români identificați nominal din Valea Uzului (19, de data aceasta, potrivit unui alt act) și morții de război români identificați nominal de la Poiana Uzului, un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial care a fost desființat, iar osemintele de acolo au fost mutate în Comănești.

Ca să complice speța, un istoric maghiar susține că o parte dintre românii îngropați la Valea Uzului ar fi luptat de fapt în armata austro-ungară. ONCE ne-a răspuns că evidențele deținute de ei fac referire doar la naționalitatea celor înhumați în acest cimitir, nu și la armata în care au fost înrolați.

Pentru a scăpa cimitirul din disputa între cele două primării din județele Harghita și Bacău, Ministerul Apărării a propus preluarea acestuia de către ONCE.

Conform agenției ungare de știri MTI, o comisie mixtă de experți români, maghiari, germani și ruși a fost miercuri, 6 noiembrie, la Valea Uzului pentru a evalua situația din teren. Colonelul Vilmos Kovács, comandantul Institutului şi Muzeului Militar de la Budapesta, a reclamat că ar fi profanate morminte pentru că două rânduri de cruci pentru militarii români ar fi fost ridicate peste mormintele soldaților maghiari. Experții de la ONCE nu ar fi fost de acord, așa că reprezentantul statului ungar crede că singura soluție este să se facă săpături acolo. „Dacă sub cruci descoperim soldaţi, aceştia nu pot fi alţii decât soldaţii maghiari înmormântaţi în 1917”, a declarat colonelul.

În tot acest context complicat, care riscă să se transforme într-un conflict diplomatic, Vasile Boboc, posesor de detector de metale și autorizație de detectorist, a găsit la sfârșit de septembrie, în pădure, pe un versant din apropierea cimitirului, obiectele și oasele unui militar despre care spune că e român.

Descoperirea a devenit pentru naționaliștii români încă un argument pentru a continua „lupta” pentru păstrarea crucilor ridicate de primarul din Dărmănești în cimitirul internațional de la Valea Uzului.

Am fost cu Vasile Boboc la ceremoniile de Ziua Armatei Române pentru a vedea cultul renăscut al eroilor români de la Valea Uzului: