Nu prea încape îndoială că, măcar o dată când ți-ai luat un pic de timp pentru tine și ai plonjat într-o carte bună, te-ai trezit transportat în cu totul altă parte, poate în vreun deșert sau o pădure amazoniană, poate pe vreun câmp de război sau acum mii de ani, în fața unei peșteri. Fiindcă literatura chiar face asta, într-un sens deloc metaforic: îți pune imaginația la lucru intensiv, astfel încât creierul poate crea senzația că te afli departe de fotoliul unde citeai. Și, dacă ne gândim la ficțiune, îți crește considerabil empatia. Desigur, cititul te ajută și să te odihnești mai bine, și să te concentrezi și să fii mai analitic. Dar cu toate că auzim mereu refrenul ăsta - că e bine să citești -, foarte rar avem ocazia să înțelegem pe bune care sunt procesele care se derulează în creier atunci când stăm în fața unei pagini de text, fie ea virtuală sau de hârtie. Ba mai mult, în România destul de multă lume asociază cititul cu lenea. Tocmai de aceea, în țara unde oamenii citesc cel mai puțin din Europa, e timpul să pricepem de ce se întâmplă asta, la ce folosește cititul și cum îi putem face din nou pe oameni prieteni cu lectura.
Laboratorul de imaginar e fix o încercare de a face câte puțin din toate astea. Gândit ca o instalație multimedia, le-a oferit cititorilor ocazia să arunce un ochi în procesele care se desfășoară în minte atunci când se află în fața unui text literar. Iar acest lucru a fost posibil cu ajutorul unor căști neuronale montate pe capul fiecărui participant, pentru a monitoriza activitatea undelor cerebrale în timpul cititului. Acestea erau apoi transformate în proiecții video, în funcție de interacțiunea fiecăruia cu fragmentul de literatură ales. Până acum, Laboratorul de imaginar, realizat de scenograful Adrian Damian și BRD – Groupe Société Générale, în parteneriat cu CINETic, a fost deschis la Târgul de Carte Gaudeamus, unde sute de vizitatori au fost curioși să vadă cum te poate ajuta tehnologia să înțelegi mai bine care sunt dedesubturile unei activități aparent banale, cum e cititul. Până data viitoare, când veți putea să vă jucați pe cont propriu în laborator, vă invităm să vedeți cum a fost la misiunea-pilot.
***
„Laboratorul de imaginar” nu este un experiment științific, ci un experiment care îmbină arta și tehnologia.
