Începem împreună cu prietenii de la Zona nouă o cură săptămânală de descoperit poeți tineri&mișto de prin lume. Că să vedem lumea puțin altfel.

Mira Gonzalez (n. 28 mai 1992) este o poetă americană din Los Angeles, California. Primul ei volum de poezie, i will never be beautiful enough to make us beautiful together, a fost publicat de Spencer Madsen of Sorry House în ianuarie 2013. Mira Gonzalez scrie despre droguri, sex, singurătate, nepăsare și este catalogată ca făcând parte din „o nouă generație de poete cool” cu o scriitură inteligentă, nefiltrată și amuzantă. În 2015, a publicat o carte în colaborare cu Tao Lin, numită Selected Tweets, care conține selecții de pe conturile ei de Twitter, împreună cu câteva lucrări de artă vizuală și alte materiale bonus. 

„Uneori stau ore-ntregi la o propoziție, iar dacă mi se pare că propoziția aia nu exprimă exact ce vreau eu să exprime, o șterg cu totul. Cred că e nevoie de multă precizie și muncă anostă”, spune Mira.

Mira Gonzalez a apărut în Zona nouă, numărul 3-4, din 2014, împreună cu alți tineri poeți americani, despre care se spune că fac parte dintr-o nouă mișcare, numită alt lit (alternative literature). În 2014, la doar câteva săptămâni după apariția revistei, Florence Welch a postat pe pagina clubului ei de lectură, between two books, o poză cu cartea Mirei Gonzalez și Birthday Letters a lui Ted Hughes. Ne-am emoționat foarte tare atunci, că abia așteptam un moment să spunem asta. Deci, dacă Florence Welch o recomandă, noi de ce nu am face-o? ☺

vreau să urli la mine și eu să urlu înapoi și amândoi să ne amintim
că am avut cândva o relație pentru care merita să urli

sunt pe clasa a II-a și profesoara de educație fizică mă întreabă „te simți bine?”
zice „de ce nu stai jos lângă mine, vrei să o sun pe mama ta?”
nu îmi amintesc dacă plâng sau nu
apoi o țin pe mama de mână în timp ce mergem pe asfaltul negru
tricoul meu e de căpătat, dar confortabil, de un verde spălăcit
vremea pare în regulă pentru că vremea e mereu în regulă

Am devenit ușor confuză în anul de după moartea pisicii vecinului meu
simțeam nevoia asta vagă și permanentă de un spațiu gol
abstract
pe care mi-o manifestam printr-o indiferență rece la nivelul degetelor de la mâini

am atins praful lipicios de pe interiorul ușii de la dulap
și m-am simțit vinovată fără niciun motiv

mi-am dat cu cotul de colțurile de la masă intenționat
și am simțit ceva aproape viu în textura de lemn a mobilei

cu un pix cu gel am încercuit o cicatrice la baza degetului mare de la mâna stângă
emoțiile necesare pentru a-mi păstra luciditatea
o incapacitate de a experimenta fenomenele în mod direct

de exemplu: era ziua de crăciun
mi-am pus brațele în jurul tău 
stăteam cu picioarele cruciș în mijlocul patului
te uitai în jos înspre telefon
te-am văzut ca dintr-un univers paralel
și fața ta era infinit de mare

nu m-au deranjat sexul și mersul cu mașina
scuzele tăcute pentru incapacitatea noastră de a crea ceva palpabil cu gurile
am dormit atât de bine în nopțile alea

traducere din limba engleză de Cătălina Stanislav